Pe fundalul albastru cobalt al plăcii de lut smălțuit se distinge un tânăr prinț, călare pe un cal alb și cu mâna îndreptată spre pasărea mitică Homa, adesea prezentă în legendele iraniene. Imaginea este completată de numeroase flori supradimensionate, de construcții arhitecturale și de munți și nori îndepărtați.

Placă decorativă provenită dintr-un atelier iranian, datând din secolul al XIX-lea, obiect clasat în Patrimoniul Cultural Național la categoria Fond, aparținând Muzeului Național de Artă al României din București.

Această compoziție este una tipică pentru arta iraniană din timpul dinastiei Qajar (1779–1924), caracterizată printr-o perioadă de întrepătrundere a tradiției artistice persane cu tendințele inovatoare venite din spațiul european. Produse în general în Teheran, capitala Iranului în timpul dinastiei menționate, aceste plăci dreptunghiulare decorau fațadele diferitelor clădiri cum ar fi palate, moschei sau alte structuri religioase, ori erau aplicate pe blaturi sau pe unele elemente arhitecturale mai mici, fiind totodată și o modalitate de expunere a îndemânării artiștilor.

Subiectele abordate de către aceștia erau realizate într-o manieră stilizată, întruchipând o serie de scene relevante pentru curtea regală, cum ar fi: scene de ospăț, scene de vânătoare, prinți călare ori momente simbolice, cum ar fi întâlnirea prințului cu pasărea Homa sau lupta cu dragonul. Aceste compoziții erau menite să evoce autoritatea politică a conducătorului și să celebreze realizările artistice și culturale din timpul dinastiei Qajar. Personajele principale reprezentate pe aceste plăci erau înconjurate de modele florale complicate, de texte caligrafice sau de diferite animale sau ființe mitice. Alte motive de sine stătătoare întâlnite sunt cele florale, fiind preferate lalelele, irișii și trandafirii, formele geometrice, precum stelele și poligoanele și arabescurile complicate. Toate aceste scene erau realizate pe o paletă de albastru cobalt și turcoaz, cu o însemnătate aparte.

În cultura persană, culoarea albastră reprezenta cerurile și spiritualitatea, având și rol protector împotriva deochiului. Oxidul de cobalt era responsabilul pentru nuanțele intense de albastru ale diferitelor obiecte decorative, evocând imaginea mult mai prețiosului lapis lazuli. Datorită interesului crescut, minereul de cobalt a continuat să fie extras din minele iraniene până în secolul al XX-lea, mai ales din nord vestul și din centrul Persiei.

În baza de date a Bunurilor Culturale Mobile Clasate în Patrimoniul Cultural Național puteți vizualiza o serie de plăci decorative asemănătoare celei de față.