La sfârșitul celui de al doilea război mondial Mamaia avea deja notorietate ca stațiune turistică în rândurile burgheziei și aristocrației din România. Familia regală deținea mai multe case de vacanță (a se vedea postările precedente) la care se adăugau câteva edificii turistice deosebite: hotelul Rex, Cazinoul, hotelul Albatros și mai multe vile particulare pe malul lacului Siutghiol.
Mamaia cunoaște o dezvoltare deosebită la sfârșitul anilor 50 din sec. XX, ca urmare a unei inițiative a liderului comunist Gheorghiu Dej. Între anii 1959-1962, arhitectul de casă al lui Gheorghiu Dej, Cezar Lăzărescu, coordonează activități de asanare a mlaștinilor de pe malul lacului Siutghiol, construcția șoselei, demolarea unor vile ridicate în prima parte a sec. XX și clădirea unei borduri de beton care aveau rolul să blocheze nisipul de pe plajă să ajungă pe șosea.
Până în 1961 se ridică mai multe hoteluri, în special în zona centrală de azi a stațiunii printre care Yalta (azi hotel Yaki), Modern, Palas, Central, Pelican, Tomis, Midia si Histria.
În 1962 au fost terminate şi cele două mari hoteluri de la intrarea dinspre sud în Mamaia, Parc si Perla, care au fiecare câte 14 etaje. Între ele au fost construite alte 5 hoteluri mai mici: Dacia, Pescăruș, Delfin, Lotus, Select. Perla și Parc ajung repede să devină repere arhitecturale și turistice ale stațiunii.
Din păcate, de curând firma Inproiect SRL a primit dreptul de a demola hotelul Perla și toate anexele sale și de a ridica un nou ansamblu hotelier. O dată cu dispariția acestui hotel va dispărea și un fragment din istoria arhitecturală și turistică a României.
Cu speranța stopării acestei amenințări ce pare iminentă Asociația DOCOMOMO România, ce urmărește salvarea patrimoniului intelectual și construit al Mișcării Moderne a solicitat în baza legii 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, declanșarea procedurii de clasare în regim de urgență pentru imobilele ce compun ansamblul Hotel Perla din Mamaia. Această intenție se regăsește de altfel și în studiul pentru actualizarea PUZ-ului Mamaia, unde hotelul este propus spre clasare ca monument istoric.
Perla a fost proiectat de arh. Mina Laurian care a colaborat cu mai mulți specialiști, ingineri și arhitecți de la Institutul de studii şi proiectare pentru construcţii, arhitectură şi sistematizare (ISCAS). Hotelul și anexele sale ocupă o poziție cheie în ansamblul modernist al stațiunii Mamaia, construit în anii 1960-1970. În cadrul hotelului existau cca. 580 de paturi pentru cazarea turiștilor, iar clădirea este aşezată în axa esplanadei ce se deschide spre mare, marcând în acelaşi timp punctul de intrare în staţiune dinspre şoseaua Bucureşti, construită în aceeași perioadă.
Ansamblul cuprinde un hotel, un restaurant, precum şi o serie de funcții auxiliare ale întregii staţiuni (birouri ale oficiului Național de Turism (O.N.T.), birouri de voiaj, saloane de frizerie, coafură, atelier de reparaţii etc.). Hotelul este orientat perpendicular faţă de linia ţărmului mării, având funcţiunile cu caracter public (holul, salonul bar şi sălile de restaurant) la parter. Hotelul are subsol, parter, mezanin şi 12 etaje, precum şi o terasă accesibilă la ultimul nivel, dispunând de un bar şi spaţii de agrement pentru locatarii hotelului. Camerele au câte două paturi şi grup sanitar propriu. La fiecare nivel curent sunt prevăzute câte trei apartamente compuse din vestibul, două camere şi grup sanitar, precum şi o cameră pentru personal. Circulaţia pe verticală se face cu trei lifturi de câte 10 persoane şi două scări amplasate la capetele coridorului.
La parter se găsesc sălile de recepţie ale hotelului: holul de acces cu două intrări, salonul, orientat spre mare şi spre curtea interioară, amenajată cu terase, spaţii plantate şi elemente decorative de grădină.
Restaurantul poate să deservească 1.300 de persoane având sălile orientate spre est şi nord, iar partea de serviciu spre nord-vest.
Ridicarea ansamblului modernist din Mamaia reprezintă un moment de cotitură în istoria arhitecturii și urbanismului românesc, ce marchează sincronizarea cu practica profesională din Occident. Proiectul este distins cu Premiul Uniunii Arhitecților pe 1961 și Premiul de Stat al RPR în arhitectură pe anul 1962.
Renumele stațiunii Mamaia s-a clădit tocmai pe calitățile urbanistice, arhitecturale, artistice și peisajere moderniste. Dacă aceste calități se vor pierde total, stațiunea va fi cunoscută doar pentru aglomerație și petrecerile foarte scumpe și exclusiviste.
Este nevoie ca patrimoniul modernist al anilor 1960-1970 să fie protejat, inclusiv prin măsuri cum sunt clasarea ca monument istoric a unora dintre componentele sale, alături de reglementări ferme de construire și operațiuni atente de intervenție, restaurare și reabilitare.
Surse:
- arh. Radu-Alexandru Răuță, Asociația Docomomo România, Solicitare de clasare urgentă a hotel Perla din Mamaia;
- arh . Lucian Popovici, Complexul hotelier de 10.000 de paturi de la Mamaia, Arhitectura nr. 4-5 (1961), 4-8;
- arh. Mina Laurian, Hotel cu 14 niveluri la Mamaia, Arhitectura nr. 4-5 (1961), 21-22
- Pluttonia, Mamaia la 90° (partea a III-a – de la anii 1950 spre prezent), Ziua de Constanța, 12 august 2012