Obiceiuri Ianuarie
SÂN-VĂSÂI, ANUL NOU, CRĂCIUNUL MIC
Sf. Vasile cel Mare, Tăierea împrejur cea după trup a Domnului
dacă este vreme bună, va fi anul bun;
dacă ninge, va fi belşug;
dacă este senin şi ger, oamenii vor fi sănătoşi;
dacă pomii au chiciură, vor fi poame multe;
dimineaţa oamenii pun mâna pe uneltele cu care vor să aibă spor la muncă.
Obiceuri: Pluguşorul, Vasilca, Sorcova, Semănatul, Dezlegatul anului,
Masa Moaşei.
ÎNGROPAREA ANULUI VECHI
Obiceiuri: Îngroparea Anului Vechi.
AJUNUL BOBOTEZEI
Ziua crucii
dacă este bură pe pomi, vor fi fructe multe;
dacă este ger, va fi an bun;
dacă plouă, va fi an ploios;
se posteşte pentru noroc;
se deschid cerurile şi se împlinesc dorinţele;
fetele fură busuioc de la popă (să-şi viseze ursitul);
îşi pun salbele în prag, să treacă popa, ca să se mărite curând, ajunează să aibă soţi buni;
spicele şi boabele pe care a şezut popa, date animalelor şi păsărilor, le feresc de rele şi le aduc spor
Obiceiuri: Iordanul; Kiraleisa.
IORDANUL, BOBOTEAZA
Botezul Domnului
se ţine slujba la apă curgătoare;
se sfinţesc apele (“dracii fug din apă şi sunt mâncaţi de lupi”), popa aruncă crucea în apă;
cine o scoate este primul botezat şi cinstit cu bani;
oamenii se scaldă şi se stropesc cu apă să fie sănătoşi;
se înconjoară casa afumând-o ca să fie apărată de şerpi;
două săptămâni nu se spală cămăşi pentru că sunt apele sfiinţite;
mamele botează mormintele pruncilor morţi nebotezaţi, ca să-i mântuiască;
dacă este promoroacă, ger, crivăţ, va fi an cu belşug şi sănătate;
dacă plouă e iarnă lungă;
se schimbă vremea: dacă e frig, se moaie;
dacă e cald vine ger;
Obiceiuri: Iordanul; Kiraleisa.
SÂNT-ION
Soborul Sf. Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului
oamenii se botează la biserică pentru noroc şi sănătate;
dacă este ger, vitele vor fi sănătoase; de acum se moaie frigul;
Obiceiuri: Iordănitul femeilor, Masa Moaşei, Iordănitul, Muiatul Ionilor.
Cuv. Teodosie cel Mare
protector al naşterilor
Îl ţin femeile dornice de prunci, pentru naştere uşoară şi prunci sănătoşi;
se ţine ca apărare de cutremure, arsuri, ciumă, lingoare, vise rele, năluci.
SF. PETRU DE IARNĂ, CEL ŞCHIOP, FULGERĂTOARELE
Închinarea Cinstitului Lanţ al Sf. Ap. Petru; Miezul Iernii
de acum se înmoaie vremea;
se fac pregătiri pentru muncile de primăvară;
se ţine ca să nu facă pagube lupul, să fie apăraţi de boli, arsuri, dăunători;
nu se împunge, nu se toarce, nu se sfredeleşte, nu se piaptănă, nu se împrumută, nu se dă din casă şi nu se scoate gunoiul sau cenuşa că “se prăsesc lupii”, nu se pronunţă numele lupului;
nu se mănâncă carne;
se mănâncă plăcintă şi se bea vin;
se dă şi de pomană.
ATANASIILE, CIRCOVII DE IARNĂ
Cuv. Antonie cel Mare
se ţine ca apărare de duhuri rele, farmece, primejdii, boli, arsuri, lovituri.
ATANASIA CIUMELOR
Sf. Atanasie şi Chiril Arhiepiscopii Alexandriei
se ţine ca apărare de ciumă, infirmităţi, bube, ameţeli, lovituri şi apărarea vitelor şi găinilor de boli;
o ţin femeile pentru noroc la fete;
se fac colaci, pâine cu zahăr, turte cu unt şi colivă de pomană.
Sf. Eftimie cel Mare
se ţine pentru rodirea pomilor, sănătatea bărbaţilor, apărarea de ciumă, boli, izbituri, friguri, pagube
Sf. Agapia
se ţine să nu căpieze oile şi ca apărare de bube, primejdii
Filipii de Iarnă
Sf.Grigore Teologul, protector al văduvelor
serbat mai ales de lemnari pentru spor la lucru;
se ţine ca apărare a oamenilor de ologeală, arsuri, înec, pagube, a semănăturilor, de ciori, a turmelor, de boli şi lupi, a păsărilor, de boli şi ulii;
nu se coase, ţese, împleteşte; nu se dă din casă;
se lipeşte gura sobei “să se lipească gura lupului”.
Filipii de Iarnă
Sf. Ioan Hrisostomul
se ţine ca apărare de boli, ologeală, pentru sănătate;
fetele o ţin pentru noroc; “se deschide gura păsărilor să cânte”.
Filipii de Iarnă
se ţine ca apărare de lupi.
Filipii de Iarnă
se ţine ca apărare de lupi.
Trisfetitele, Teclele
Sf. Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur
se ţine pentru fericirea fetelor, împerecherea păsărilor, spor la tors, apărare de orbire, de lupi; se face colivă pentru morţii neîmpărtăşiţi; se schimbă vremea, dacă este cald, va fi primăvara friguroasă, dacă este ger, va fi vara cald
Filipul Șchiop
se ţine jumătate de zi, pentru sporul casei, apărare de lupi şi vindecarea schiopilor
Obiceiul Steagului – Geavrelele
S
ÎNGROPAREA ANULUI VECHI
Obiceiuri: Îngroparea Anului Vechi.
AJUNUL BOBOTEZEI
Ziua crucii
dacă este bură pe pomi, vor fi fructe multe;
dacă este ger, va fi an bun;
dacă plouă, va fi an ploios;
se posteşte pentru noroc;
se deschid cerurile şi se împlinesc dorinţele;
fetele fură busuioc de la popă (să-şi viseze ursitul);
îşi pun salbele în prag, să treacă popa, ca să se mărite curând, ajunează să aibă soţi buni;
spicele şi boabele pe care a şezut popa, date animalelor şi păsărilor, le feresc de rele şi le aduc spor
Obiceiuri: Iordanul; Kiraleisa.
IORDANUL, BOBOTEAZA
Botezul Domnului
se ţine slujba la apă curgătoare;
se sfinţesc apele (“dracii fug din apă şi sunt mâncaţi de lupi”), popa aruncă crucea în apă;
cine o scoate este primul botezat şi cinstit cu bani;
oamenii se scaldă şi se stropesc cu apă să fie sănătoşi;
se înconjoară casa afumând-o ca să fie apărată de şerpi;
două săptămâni nu se spală cămăşi pentru că sunt apele sfiinţite;
mamele botează mormintele pruncilor morţi nebotezaţi, ca să-i mântuiască;
dacă este promoroacă, ger, crivăţ, va fi an cu belşug şi sănătate;
dacă plouă e iarnă lungă;
se schimbă vremea: dacă e frig, se moaie;
dacă e cald vine ger;
Obiceiuri: Iordanul; Kiraleisa.
SÂNT-ION
Soborul Sf. Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului
oamenii se botează la biserică pentru noroc şi sănătate;
dacă este ger, vitele vor fi sănătoase; de acum se moaie frigul;
Obiceiuri: Iordănitul femeilor, Masa Moaşei, Iordănitul, Muiatul Ionilor.
Cuv. Teodosie cel Mare
protector al naşterilor
Îl ţin femeile dornice de prunci, pentru naştere uşoară şi prunci sănătoşi;
se ţine ca apărare de cutremure, arsuri, ciumă, lingoare, vise rele, năluci.
SF. PETRU DE IARNĂ, CEL ŞCHIOP, FULGERĂTOARELE
Închinarea Cinstitului Lanţ al Sf. Ap. Petru; Miezul Iernii
de acum se înmoaie vremea;
se fac pregătiri pentru muncile de primăvară;
se ţine ca să nu facă pagube lupul, să fie apăraţi de boli, arsuri, dăunători;
nu se împunge, nu se toarce, nu se sfredeleşte, nu se piaptănă, nu se împrumută, nu se dă din casă şi nu se scoate gunoiul sau cenuşa că “se prăsesc lupii”, nu se pronunţă numele lupului;
nu se mănâncă carne;
se mănâncă plăcintă şi se bea vin;
se dă şi de pomană.
ATANASIILE, CIRCOVII DE IARNĂ
Cuv. Antonie cel Mare
se ţine ca apărare de duhuri rele, farmece, primejdii, boli, arsuri, lovituri.
ATANASIA CIUMELOR
Sf. Atanasie şi Chiril Arhiepiscopii Alexandriei
se ţine ca apărare de ciumă, infirmităţi, bube, ameţeli, lovituri şi apărarea vitelor şi găinilor de boli;
o ţin femeile pentru noroc la fete;
se fac colaci, pâine cu zahăr, turte cu unt şi colivă de pomană.
Sf. Eftimie cel Mare
se ţine pentru rodirea pomilor, sănătatea bărbaţilor, apărarea de ciumă, boli, izbituri, friguri, pagube
Sf. Agapia
se ţine să nu căpieze oile şi ca apărare de bube, primejdii
Filipii de Iarnă
Sf.Grigore Teologul, protector al văduvelor
serbat mai ales de lemnari pentru spor la lucru;
se ţine ca apărare a oamenilor de ologeală, arsuri, înec, pagube, a semănăturilor, de ciori, a turmelor, de boli şi lupi, a păsărilor, de boli şi ulii;
nu se coase, ţese, împleteşte; nu se dă din casă;
se lipeşte gura sobei “să se lipească gura lupului”.
Filipii de Iarnă
Sf. Ioan Hrisostomul
se ţine ca apărare de boli, ologeală, pentru sănătate;
fetele o ţin pentru noroc; “se deschide gura păsărilor să cânte”.
Filipii de Iarnă
se ţine ca apărare de lupi.
Filipii de Iarnă
se ţine ca apărare de lupi.
Trisfetitele, Teclele
Sf. Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur
se ţine pentru fericirea fetelor, împerecherea păsărilor, spor la tors, apărare de orbire, de lupi; se face colivă pentru morţii neîmpărtăşiţi; se schimbă vremea, dacă este cald, va fi primăvara friguroasă, dacă este ger, va fi vara cald
Filipul Șchiop
se ţine jumătate de zi, pentru sporul casei, apărare de lupi şi vindecarea schiopilor