În dimineața zilei de 6 decembrie, bucuria adusă de cadourile lăsate de Moș Nicolae își face loc în fiecare gospodărie. Conform tradiției, copiii cuminți vor primi daruri în ghetuțele pregătite, în timp ce copiii obraznici vor găsi nuielușe.
Sărbătoarea populară își are originea din povestea Sfântului Nicolae din Myra, care a trăit în secolul IV și căruia îi sunt atribuite numeroase fapte bune și miracole. Această sărbătoare, numită popular și Sân-Nicoară (Bucovina) sau Sâ-Nicoară (în Banat), o succede pe cea a Sântandreiului, și are drept semnificație binele care învinge răul.

Adesea, Sfântul Nicolae este reprezentat cu barbă, sau pe un cal alb, făcându-se trimitere la prima zăpadă a anului. Acesta este considerat ocrotitorul caselor, gospodinelor, fetelor de măritat, văduvelor, orfanilor, soldaților în războaie și stăpân al apelor, fiind cel despre care se crede că a împiedicat apele să scufunde corabia lui Noe.
Se obișnuia ca în această zi să fie rupte crenguțe de pomi fructiferi, de obicei măr, care să fie puse în apă, iar dacă înfloreau până la Anul Nou prevesteau că anul ce vine va fi unul roditor.
Sân-Nicoară este prezent și în colinde: Sfântu-i Sfânt Sânnicoră/Tăt îl așteaptă/Hei, corinda me, până joi, de seară/ Numa că-l văzu/P-on căluț albu.(…)
Pentru a aprofunda tradițiile de Sf. Nicolae din zona Sălajului, vă recomandăm articolul din biblioteca Digitală, Sărbători şi sărbătoresc în satul tradiţional sălăjean. Sărbători înaintea Crăciunului sau cei doi sfinţi: Sfântul Andrei şi Sfântul Nicolae, de Olimpia Mureșan.
În Biblioteca digitală puteți afla mai multe informații și despre Biserici din România ce poartă hramul Sfântului Nicolae, iar în Inventarul Bunurilor Culturale Mobile Clasate în Patrimoniul Cultural Național sunt mai multe icoane în care este reprezentat Sfântul Nicolae.
Mai multe tradiții și obiceiuri din această zi găsiți și în Dicționarul de Simboluri și Credințe Tradiționale Românești întocmit de Romulus Antonescu și regăsit pe site-ul Direcției Patrimoniu Digital.