Anual, în data de 20 iulie, sărbătorim Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene, iar cu această ocazie îi comemorăm atât pe primii inventatori din domeniul aeronauticii – Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, cât și pe aviatorii care au activat în cel de-al Doilea Război Balcanic, Primul Război Mondial, Războiul româno-ungar din 1919 și cel de-al Doilea Război Mondial.

Portretul Marianei Drăgescu, apud Tudor Alexandru Martin, „Povestea unei aviatoare. Mici fragmente din viața Marianei Drăgescu”, Cercetări Numismatice, XXVI, București, 2020, p. 193-206, pl. 1.

În anii celui de-al Doilea Război Mondial, România a fost singura țară din lume care a dispus de avioane sanitare pilotate de femei – faimoasa escadrilă sanitară feminină, supranumită Escadrila Albă.

Una dintre aviatoarele de seamă, membră a acestei escadrile, a fost Marie Ana Aurelia Drăgescu. Cunoscută mai degrabă cu numele de Mariana Drăgescu (1912-2013), aceasta a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial pe ambele fronturi şi a contribuit la salvarea vieţii a peste 1.500 de militari.

Mariana Drăgescu s-a născut în anul 1912 și a avut o poveste de viață spectaculoasă, întinsă pe parcursul a aproape 101 ani. A început să zboare în dublă comandă în anul 1935, obținând al șaptelea brevet feminin din România.

În anul 1937 a fost încadrată la Aeroclubul Regal, apoi, din iunie 1940, la Ministerul Transporturilor Navale şi Aeriene, în funcția de pilot. A fost mobilizată şi, din anul 1941, a plecat pe front făcând parte din Escadrila Albă, participând la război atât pe frontul antisovietic din est cât și pe cel antinazist din vest, până în ultima zi.

După război, Marianei Drăgescu nu i-a fost recunoscută apartenența la Armata Română, fiind încadrată drept pilot civil la baza aeriană a Aviației Civile, de la Băneasa. A efectuat zboruri în scop medical și și-a obținut brevetul de instructor de zbor, calitate în care a activat la Școala de la Ghimbav până în 1953, când a fost oprită de la zbor. Motivele pentru care a fost scoasă din aviație erau participarea la războiul antisovietic și originea nesănătoasă.

Activitatea în aviație i-a fost recunoscută abia după anul 1989, fiind considerată ofițer al Armatei Române, cu gradul de locotenent în retragere. Cu ocazia împlinirii vârstei 100 de ani, în 2012, a fost avansată la gradul de comador în retragere.

Pentru meritele sale, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost decorată cu o serie de distincții, printre acestea numărându-se ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, în grad de Cruce de Aur – în 1941, ordinul Vulturul German, clasa a III-a, pentru merite în salvarea răniților germani – în 1942 și ordinul Virtutea Aeronautică, în anul 1944.

Mai multe informații cu privire la viața și activitatea Marianei Drăgescu pot fi consultate într-un articol realizat de către Tudor Alexandru Martin, publicat în revista Cercetări Numismatice, nr. XXVI, în anul 2020 și disponibil online în Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale: Povestea unei aviatoare. Mici fragmente din viaţa Marianei Drăgescu / The Tale of an Aviatrix. Small Fragments From Mariana Drăgescu’s Life.

Tot în Biblioteca digitală a Publicațiilor Culturale pot fi consultate o serie de articole dedicate aviației militare de pe teritoriul nostru, dar și unele dedicate aeronauticii.

În baza de date a Bunurilor Culturale Mobile Clasate pot fi vizualizate o serie de fotografii ale unor aviatori români, ale aparatelor de zbor, a aerodromului Chitila, sau părți ale aparatelor de zbor și a obiectelor ce au aparținut aviatorilor:

În baza de date a Muzeelor și Colecțiilor din România puteți găsi informații cu privire la adresa și orarul de funcționare a Muzeului Național al Aviației Române, dar și date referitoare la celelalte expoziții dedicate aviației și aeronauticii.