„Prima expediție împotriva dacilor a fost declanșată în anul următor. Ca fire și ca viziune politică m-am opus întotdeauna soluției războiului, dar aș fi fost mai mult sau mai puțin decât om dacă marile acțiuni militare începute de Traian nu m-ar fi cuprins în vârtejul entuziasmului lor. Priviți în mare și de la distanță, acești ani de război se numără printre anii mei fericiți. Începutul lor a fost dur, sau mi s-a părut a fi (…). Existau și avantaje care-mi erau proprii: interesul pentru țara aceasta crâncenă, pasiunea pentru orice fel voit, și de altfel intermitent, de renunțare și de austeritate. Eram poate singurul dintre ofițerii tineri care nu regreta Roma. Cu cât se înmulțeau anii de campanie prin noroaie și zăpezi, cu atât îmi scoteau ei în evidență resursele.”

– Memoriile lui Hadrian, Marguerite Yourcenar

Fragmentul face parte din unul dintre cele mai ambițioase proiecte literare întreprinse vreodată. În jurul vârstei de 20 ani, Marguerite Yourcenar decidea ca fascinația sa pentru viața împăratului Hadrian (n. 76 – d. 138 p.Chr.) să ia forma unei lucrări scrise.

După numeroase căutări, documentări, călătorii și încercări care s-au întins pe parcursul următoarelor decenii din viața sa, a reușit în cele din urmă să ajungă la o metodă în care a putut să creadă, pe care o descria ca „jumătate istorie, jumătate magie”. Rezultatul final, o confesiune a împăratului din ultimele momente ale vieții sale, dar niciodată scrisă în realitate, reprezintă esența eforturilor scriitoarei de a înțelege în profunzime o figură atât de pregnantă în istoria civilizației romane.

Contribuția lui Marguerite Yourcenar, atât prin această lucrare, cât și prin alte opere publicate, a fost recunoscută prin numeroase premii internaționale. Chiar în această zi, în urmă cu 40 ani, devenea prima femeie acceptată ca membru în Academia Franceză.

Cât despre împăratul Hadrian, care i-a fost succesor lui Traian, între 117-138 p. Chr., el este cunoscut pentru politica sa mai degrabă defensivă și pentru atașamentul față de cultura greacă. Pentru teritoriile de la Dunărea de Jos, a hotărât reorganizarea administrativă în trei provincii, Dacia Inferior, Dacia Superior și Dacia Porolissensis, și a contribuit la dezvoltarea unor centre urbane locale, precum Napoca sau Romula. La inițiativa administrației sale, o serie de îmbunătățiri edilitare au fost aduse și așezărilor din Moesia Inferior, precum Durostorum, Tropaeum sau coloniilor grecești de la malul Mării Negre. Pentru o privire detaliată asupra anilor de domnie ai lui Hadrian, în Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale se regăsesc numeroase lucrări de specialitate care abordează această temă.

Urme arheologice ale domniei împăratului Hadrian, clasate în Patrimoniul Cultural Național.

🖼️ Aureus cu reprezentarea împăratului laureat Hadrian pe avers și cu divinitatea Sol pe revers (centrală în cultul lui Mithras, al cărui adept era), deținută de Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, clasat în patrimoniul cultural național în categoria Tezaur.