La 26 mai 1488 a început construirea ctitoriei domnitorului Ștefan cel Mare, Mănăstirea Voroneț. Legenda mănăstirii este consemnată de cronicarul moldovean Ion Neculce, care povestește cum părintele Daniil, care a devenit primul stareț al mănăstirii, i-a dat sfat domnitorului într-un moment de cumpănă:

„Și au întrebat Ştefan-Vodă pre sihastru ce va face, că nu poate să se mai bată cu turcii; închina-va țara la turci, au ba? Iar sihastrul a zis să nu o închine, că războiul este al lui, numa, după ce va izbândi, să facă o mănăstire acolo, în numele Sfântului Gheorghie, să fie hramul bisericii”.

Arhitectura mănăstirii Voroneț este reprezentativă pentru stilul moldovenesc, fiind o sinteză originală de influențe bizantine (forma treflată sau triconică a absidelor naosului, împărţirea în altar, naos și pronaos, sistemul de boltire), cu elemente aparținând goticului târziu (înălțimea bisericii, contraforturile exterioare, chenarele ușilor și ferestrelor în arc frânt, modul de tratare al pietrei cioplite), la care se adaugă caracteristici ale artei autohtone (acoperișul țuguiat de șindrilă traforată).

Mănăstirea Voroneț și peisajul înconjurător. Puteți consulta un album foto al monumentului.

Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui Ștefan cel Mare, anul 1496. Pictura exterioară, datând din timpul domniei lui Petru Rareș, este socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești.

Complexul monahal cuprinde Biserica „Sf. Gheorghe”, construită în 1488, cu pridvorul din 1547, ruinele chiliilor din secolele XV-XVIII, clopotnița din 1488 și zidul de incintă din secolele XV-XVIII.

În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii Voroneț, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei, pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

Vă invităm să aflați mai multe detalii despre acest monument în baza de date Lăcașuri de cult din România, administrată de Institutul Național al Patrimoniului.

Legenda întemeierii mănăstirii Voroneț poate fi citită în lucrarea „O samă de cuvinte” a cronicarului moldovean Ion Neculce, disponibilă integral în Biblioteca Digitală.