„Atheneul, Domnilor, își propune de a atrage în sînul seu pe tinerii de talent și de sciință, de a-i condensa împrejurul Adeverului și Frumosului, a-i ăndemna la lucru pentru a-și mări cercul cunosciențelor în întruniri particulari, în care să discute și să tracteze chestiuni coprinse în cele trei secțiuni ale sale: sciințele positive, sciințele morale și politice, artă și literatură, și în fine, a le oferi o tribună simpatică publicului unde să aducă resultatul studiilor, meditațiilor și, dacă este cu putință, descoperirilor lor.”
Așa descria Constantin Esarcu (pedagog, diplomat, om politic, ministru de externe) Ateneul Român, în discursul său din 26 octombrie 1886, moment la care au început lucrările pentru această clădire remarcabilă.
„Dați un leu pentru Ateneu” a fost îndemnul cu care s-au strâns o parte din fondurile necesare construcției clădirii Ateneului Român, prin subscripție publică. Lozinca a fost reluată și în perioada 1994-2004, când s-a apelat din nou la subscripție publică pentru finanțarea lucrărilor de consolidare, restaurare și modernizare a Ateneului.
Revenind în anul 1884, la inițiativa lui Constantin Esarcu (1836-1898), alături de Vasile A. Urechia (1834-1901) și de Nicolae Kretzulescu (1812-1900), au fost puse în vânzare 500.000 de bilete de loterie în valoare de 1 leu, ideea apelului transformându-se într-o lecție de unitate, de trezire a conștiinței naționale. În urma organizării acestei loterii naționale, au fost strânse sumele necesare demarării construcției. Lucrările s-au desfășurat în ritm alert, astfel că la data de 14 februarie 1888 era inaugurată clădirea.

Construit într-o primă etapă între anii 1886 și 1888 și apoi între anii 1893 și 1897, Ateneul a fost realizat după planurile arhitectului francez Albert Galleron, cel care mai realizase în București Palatul Băncii Naționale. Amplasat pe Calea Victoriei, clădirea Ateneului are o arhitectură neoclasică, stil întâlnit la majoritatea clădirilor reprezentative ale Bucureștiului.
Marea Frescă a Ateneului Român, ce acoperă peretele circular al Sălii Mari, a fost pictată de Costin Petrescu prin tehnica „al fresco”. Începută în 1933 și inaugurată în seara zilei de 26 mai 1938, aceasta cuprinde scene importante din istoria românilor, printre care:
𝘛𝘳𝘢𝘪𝘢𝘯 𝘱𝘢̆𝘵𝘳𝘶𝘯𝘥𝘦 𝘪̂𝘯 𝘋𝘢𝘤𝘪𝘢, 𝘊𝘰𝘭𝘰𝘯𝘪𝘻𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘋𝘢𝘤𝘪𝘦𝘪, 𝘐𝘯𝘷𝘢𝘻𝘪𝘢 𝘉𝘢𝘳𝘣𝘢𝘳𝘪𝘭𝘰𝘳, 𝘐̂𝘯𝘤𝘦𝘱𝘶𝘵𝘶𝘭 𝘷𝘪𝘦𝘵̧𝘪𝘪 𝘳𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘦𝘴̧𝘵𝘪, 𝘝𝘳𝘦𝘮𝘦𝘢 𝘭𝘶𝘪 𝘚̧𝘵𝘦𝘧𝘢𝘯 𝘤𝘦𝘭 𝘔𝘢𝘳𝘦, 𝘙𝘦𝘷𝘰𝘭𝘶𝘵̧𝘪𝘢 𝘭𝘶𝘪 𝘛𝘶𝘥𝘰𝘳 𝘝𝘭𝘢𝘥𝘪𝘮𝘪𝘳𝘦𝘴𝘤𝘶, 𝘈𝘭𝘦𝘹𝘢𝘯𝘥𝘳𝘶 𝘐𝘰𝘢𝘯 𝘊𝘶𝘻𝘢 𝘴̧𝘪 𝘪̂𝘮𝘱𝘳𝘰𝘱𝘳𝘪𝘦𝘵𝘢̆𝘳𝘪𝘳𝘦𝘢 𝘵̧𝘢̆𝘳𝘢𝘯𝘪𝘭𝘰𝘳, 𝘜𝘯𝘪𝘳𝘦𝘢 𝘱𝘳𝘪𝘯𝘤𝘪𝘱𝘢𝘵𝘦𝘭𝘰𝘳, 𝘊𝘢𝘳𝘰𝘭 𝘐 𝘴̧𝘪 𝘙𝘢̆𝘻𝘣𝘰𝘪𝘶𝘭 𝘐𝘯𝘥𝘦𝘱𝘦𝘯𝘥𝘦𝘯𝘵̧𝘦𝘪, 𝘙𝘢̆𝘻𝘣𝘰𝘪𝘶𝘭 𝘐𝘯𝘵𝘦𝘨𝘳𝘪𝘵𝘢̆𝘵̧𝘪𝘪 𝘕𝘢𝘵̧𝘪𝘰𝘯𝘢𝘭𝘦.
Mai multe despre istoria Ateneului, dar și despre arhitectura sa, puteți citi în „București – ghid istoric și artistic, 1938”, de Grigore Ionescu, între paginile 49 și 57. Tot aici puteți citi descrierea fiecărui episod din friza de frescă:
„Plecând din Piața Palatului, după ce lăsăm pe dreapta cafeneaua Corso (…) vedem imediat, într-un fund de grădină, Ateneul Român.”
Începând din anul 2004, Ateneul Român este înscris în Lista Monumentelor Istorice (cod LMI B-II-m-A-18789) monument de valoare națională și universală.