Pe data de 1 decembrie 1936 avea loc, la București, inaugurarea Arcului de Triumf în prezența regelui Carol al II-lea și a Reginei Maria. Monumentul a fost închinat atât victoriei obținute de armata română în Primul Război Mondial cât și Marii Uniri din anul 1918. Astfel, pe latura de vest a monumentului se poate citi textul „Glorie celor ce prin vitejia și prin jertfa lor de sânge au înfăptuit Unitatea Națională”.

Vânzători de covrigi în uniformă în fața Arcului de Triumf, fotografie monocromă, sursa Wikimedia.

Sub același imbold de a cinsti dedicarea și participarea la înfăptuirea întregirii naționale, pe fațada sudică a monumentului apar două reprezentări simbolice ale victoriei, alături de textul:

După secole de suferințe creștinește îndurate și lupte grele pentru păstrarea ființei naționale după apărarea plină de sacrificii a civilizației umane se îndeplini dreptatea și pentru poporul român prin sabia Regelui Ferdinand cu ajutorul întregei națiuni și gândul Reginei Maria”.

Contribuțiile Regelui Ferdinand și ale Reginei Maria de-a lungul Primului Război Mondial cât și pentru realizarea Marii Uniri sunt aplaudate și amintite prin acest monument al triumfului, a cărei primă versiune fusese ridicată pentru serbările Încoronării și pentru primirea la București a celor doi regi. Chipurile acestora apar, mai apoi, pe două medalioane încrustate pe fațada sudică a monumentul renovat, inaugurat în anul 1936, alături de două proclamații ale lui Ferdinand:

  • proclamația pentru intrarea în război din 14/27 august 1916, și
  • proclamația din ziua triumfală a Încoronării de la Alba Iulia, de pe 15 octombrie 1922, încrustate pe părțile laterale ale monumentului.

Pe interiorul monumentului apar înșiruite bătăliile duse pentru realizarea idealului național, multe dintre ele fiind date jos de către comuniști și puse la locul lor după anii ‘80.

Ca urmare a morții Regelui Ferdinand în iulie 1927, la nici 10 ani de la Marea Unire, la ceremonia de inaugurare a monumentului au participat Regina Maria și fiul acesteia, Regele Carol al II-lea, acest prilej constituind unul dintre rarele momente în care regina a apărut public alături de fiul ei.

Emblemă a orașului București, Arcul de Triumf este situat în partea de nord a orașului, la intersecția șoselei Kiseleff cu bulevardele Regele Mihai I al României, Constantin Prezan, Alexandru Constantinescu și Alexandru Averescu, în Piața Arcul de Triumf, fiind construit între 1921-1922 și mai apoi renovat între anii 1935-1936 și între 2014-2016.

Arhitectul care a proiectat acest monument a fost Petre Antonescu (1873-1965), discipol al bine cunoscutului arhitect român Ion Mincu și principalul promotor al stilului neoromânesc în acea perioadă. Despre Arcul de Triumf de la București, acesta consemna:

Conceput pe vechea temă a arcului de triumf cu o singură deschidere, acest monument a fost închipuit și realizat într-o arhitectură și un stil amintind pe acelea ale vechilor monumente ale țării (…) Înalt, până la cornișa aticului având 27 m, lat la nivelul bazei, de 25 m, monumentul se prezintă ca un bloc paralelipipedic străbătut de o singură mare deschidere în formă de arc, cu înălțimea de 16 m, lărgimea de 9,50 m și adâncimea la bază de 11,50 m. În golurile amenajate în fiecare din picioarele arcului se află câte o scară, care, pornind de la baza fiecăruia, se leagă împreună, deasupra arcului, pentru a forma o singură scară interioară care duce până la aticul ce acoperă partea de mijloc a terasei superioare, aflate la nivelul cornișei principale”.

Monumentul a fost ornamentat cu numeroase sculpturi din piatră, constând în basoreliefuri, medalioane și inscripții, operele unui grup de sculptori în frunte cu I. Jalea, C. Medrea și C. Baraschi, la momentul inaugurării fiind de asemenea împodobit cu portrete ale suveranilor Unirii.

Arcul de Triumf este un punct de interes atât pentru turiștii români cât și pentru cei străini, remarcându-se atât prin încărcătura sa simbolistică și arhitectura deosebită, cât și datorită panoramei ce poate fi admirată odată cu vizita în interior. Astfel, se pot vedea în ansamblu Parcul Herăstrău, Casa Presei Libere și multe alte clădiri de proporții din zona sectorului 1.

Este de notat faptul că monumentul nu este deschis pentru vizite în mod obișnuit, însă poate fi vizitat și în interior cu unele ocazii speciale, cum ar fi Ziua Națională a României sau la cerere. Pentru planificarea unei vizite puteți găsi detalii pe site-ul Direcției Generale de Arhitectură Peisagistică și Monumente de For Public (fostă Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic).

Cu ocazia împlinirii a 104 ani de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și a celebrării Zilei Naționale a României vă invităm să aflați mai multe informații despre acest subiect accesând nenumărate articole încărcate pe Biblioteca Digitală ProEuropeana, prin link-urile de mai jos:
🔍 https://biblioteca-digitala.ro/…
🔍 https://biblioteca-digitala.ro/…
🔍 https://biblioteca-digitala.ro/…
🔍 https://biblioteca-digitala.ro/…

Lansat acum patru ani cu prilejul Centenarului, website-ul Centenar cuprinde toate informațiile despre bunurile de patrimoniu clasate care au legătură cu Marea Unire și constituie un catalog util care poate fi consultat oricând. Veți găsi acolo bunurile de patrimoniu clasate ce au legătură directă cu Actul Unirii şi obiecte ce au aparținut persoanelor implicate, precum și o descriere amplă a contextului istoric în care s-a înfăptuit.

Mai multe informații despre Marea Unire pot fi accesate în secțiunea Istorie. O colecție impresionantă de fotografii ale mausoleelor ridicate pentru eroii din Primul Război Mondial poate fi consultată pe site-ul dedicat proiectului „Drumuri în memorie. Mausoleele”, sau în secțiunea Istorie.

Despre Arcul de Triumf puteți citi și în articolele încărcate pe site-ul Bibliotecii Digitale ProEuropeana.

Pentru a vedea mai multe fotografii istorice cu monumentul, vă invităm pe pagina bunurilor clasate în Patrimoniul Cultural Național. Cei interesați și de alte monumente și opere comemorative ale eroilor pot accesa pagina proiectului cultural „Back-up Galeria Virtuală a Monumentelor de For Public din România”, realizat prin co-finanțare AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), care cuprinde un fond documentar de 2.500 de fișe analitice.

Un număr important de clișee pe sticlă, cuprinzând mărturii deosebit de interesante şi importante ale istoriei noastre, poate fi accesat pe pagina web dedicată proiectului intitulat „Prin industrie, pentru țară!”, realizat de către Muzeului Naţional de Istorie a României în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului şi Asociaţia Know, Grow, Share & Change Community.