Cu 150 de ani în urmă, la 1/13 septembrie 1872, era inaugurată în mod oficial Gara de Nord din București, cea care va deveni cea mai mare gară a României. La momentul respectiv se numea Gara Târgoviștei, denumită după numele străzii unde fusese construită – Calea Târgoviștei (actuala Calea Griviței) și era a doua gară ridicată în București, după Gara Filaret.

Numele de Gara de Nord îl primește în 1888. Gara Târgoviștei era parte a proiectului unei rețele de căi ferate românești a cărei construcție fusese concesionată consorțiului prusac condus de B.H. Strousberg. Rețeaua urma să creeze o legătură între cele două provincii istorice, Moldova și Muntenia, iar consorțiul urma să construiască linia Roman – Galați – Buzău – București și linia București – Pitești – Craiova – Turnu Severin. Eșecul acestei concesiuni a dus la preluarea de către statul român, printre altele, și a Gării Târgoviștei.

Odată cu dezvoltarea sistemului feroviar al României, Gara de Nord crește în importanță și se impune și lărgirea ei pentru a putea primi mai multe trenuri și mai mulți călători. Acest lucru se realizează însă în etape distincte, ceea ce se reflectă și în înfățișarea ei actuală, corpurile de clădire aflate în compunere fiind fiecare un adaos din perioade diferite.

Gara de Nord la scurt timp după inaugurare. Fotografie realizată în 1873 de Carol Popp de Szathmári, păstrată în original în Colecția de Stampe a Bibliotecii Academiei Române.

În primele decenii de existență, Gara de Nord s-a aflat în umbra planurilor pentru o nouă mare gară a Bucureștiului, care ar fi trebuit să fie construită în zona centrală. O extindere semnificativă a cunoscut în 1932, când atât gara cât și spațiul înconjurător au cunoscut transformări importante. Atunci sunt demolate fostele Ateliere CFR și mutate pe Calea Griviței, iar pe locul respectiv se va construi Palatul CFR. Gara de Nord primește un nou corp, a cărui intrare monumentală, cu coloane, în stil neoclasic modern, reprezintă azi poate cea mai reprezentativă imagine a gării.

Ca principală poartă de intrare în București, Gara de Nord a fost martoră a momentelor importante din istoria României. A cunoscut sărbători, distrugeri, vizite marcante, funeralii, războaie, refaceri, modernizări, reprezentând întotdeauna mult mai mult decât o stație de cale ferată.

Clădirea Gării de Nord este monument istoric, înscrisă în Lista Monumentelor Istorice cu codul B-II-m-B-18803.

Vă invităm să citiți în Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale articole excelente despre istoria Gării de Nord și despre rolul său în dezvoltarea capitalei. Descoperiți și alte articole despre gări de pe teritoriul României și despre dezvoltarea sistemului feroviar românesc.

Mai multe despre dezvoltarea căilor ferate în România puteți afla și din volumele Buletinului Societății Politehnice Române, aflat în curs de catalogare analitică pe site-ul Bibliotecii Digitale.