Nu putem încheia 𝐥𝐮𝐧𝐚 𝐝𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭𝐚̆ 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐅𝐞𝐦𝐞𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐢̂𝐧 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐚𝐧𝐚 – Biblioteca Digitală Europeană fără a aminti și câteva nume din domeniul Știință și Tehnică. Numele de mai jos reprezintă personaje deschizătoare de drumuri în acest domeniu, în care femeile au devenit din ce în ce mai prezente de la începutul secolului XX, odată cu permiterea accesului în instituțiile de învățământ superior.
Realizările lor sunt cu atât mai mult de admirat cu cât, pe lângă eforturile legate de dezvoltarea profesională, ele au avut de înfruntat prejudecăți legate de capacitatea lor de a se forma și de a profesa în domeniile tehnice, dar și dificultățile legate de activitatea într-o țară care abia își construia o infrastructură educațională.
𝐄𝐥𝐢𝐬𝐚 𝐋𝐞𝐨𝐧𝐢𝐝𝐚 𝐙𝐚𝐦𝐟𝐢𝐫𝐞𝐬𝐜𝐮 a fost prima femeie inginer din România, obținând diploma de inginer chimist la Berlin în 1912. Ea poartă un nume emblematic pentru patrimoniul tehnic, împărțindu-l cu fratele său, Dimitrie Leonida, creatorul Muzeului Național Tehnic din București. Acest muzeu deține și o colecție de documente despre viața și activitatea ei, disponibile în parte pe platforma Europeana.eu. O pagină dedicată ei puteți accesa urmând acest link.

𝐀𝐮𝐫𝐨𝐫𝐚 𝐆𝐫𝐮𝐞𝐬𝐜𝐮 a fost prima femeie inginer silvicultor din România și este considerată și prima din lume, absolvind Facultatea de Silvicultură din cadrul Institutului Politehnic București în 1938. A lucrat de-a lungul carierei ca șef serviciu în Direcțiile Silvice Făgăraș și București.
𝐒̦𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧𝐢𝐚 𝐌𝐚̆𝐫𝐚̆𝐜𝐢𝐧𝐞𝐚𝐧𝐮 a fost unul din primii fizicieni care au cercetat radioactivitatea, studiind la Paris unde și-a dat doctoratul la Sorbona în 1924. A creat primul Laborator de radioactivitate din România, la Universitatea din București. Este cunoscută și pentru experimentele sale privind declanșarea artificială a ploii. Puteți citi pe Biblioteca Digitală articolul ei publicat în revista Noema la 75 de ani de la moartea ei, cules după un manuscris din 1943.
𝐂𝐚𝐛𝐢𝐫𝐢𝐚 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐢𝐚𝐧 𝐂𝐚𝐳𝐚𝐜𝐮 a fost un matematician strălucit, predând toată viaţa în cadrul Facultăţii de Matematică a Universităţii din Bucureşti, fiind prima femeie conferenţiar la această universitate, în 1955. A desfăşurat în paralel o activitate de cercetare în cadrul Institutului de Matematică Simion Stoilow.
𝐕𝐞𝐫𝐚 𝐌𝐲𝐥𝐥𝐞𝐫 a fost prima femeie profesoară universitară din România, fiind titulară a Catedrei de Algebră Superioară și Teoria Funcțiilor a Facultății de Științe din Iași, din 1918 până în 1948. O expoziție specială dedicată ei a fost deshisă în luna martie la Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Una dintre elevele Verei Myller a fost 𝐒𝐢𝐥𝐯𝐢𝐚 𝐂𝐫𝐞𝐚𝐧𝐠𝐚̆, absolventă a Facultății de Științe din Iași în 1917, prima femeie din România care și-a dat doctoratul în matematică, în 1925.
𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐓𝐞𝐨𝐡𝐚𝐫𝐢, născută la Giurgiu în familia unui medic, a fost prima femeie astronom din România, lucrând în cadrul Observatorului Astronomic din București din 1914, după specializări la observatoare din Franța. Maria Teohari a avut de asemenea o activitate îndelungată ca profesoară de matematică.
Pe măsură ce instituțiile de cercetare sau muzeele acordă din ce în ce mai multă atenție prezentării vieții și activității lor, sperăm să avem mai multe ocazii pentru a le face cunoscute și prin site-urile noastre.
Descoperiți patrimoniul tehnic în Baza de date a bunurilor culturale mobile din patrimoniul românesc:.
Aflați despre muzeele cu profil tehnic pe site-ul Muzee și Colecții din România.
Citiți publicații din domeniul Știință și Tehnică în Biblioteca Digitală a Bunurilor Culturale.