Bună dimineaţa la Moş-Ajun!
Că-i într-un ceas bun!
În acest timp, unul din casă iese afară cu o farfurie pe care sunt grăunţe de grâu, fasole şi porumb, din cari colindătorii luând câte puţin aruncă prin casă; aruncând cu grăunţele, pe rând, în sus, urează astfel:
Grâul atât,
Spicul atât,
Pita cât masa,
Fuioarele
Cât râştitoarele.
Mânuşele
Cât mătuşele!
Ce-i afară să izvorască,
Stăpânii să stăpânească
Sănătoşi.

Oltenia
Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 1997.

Bună dimineața!
Dați-ne colindeața.
Bună dimineața
La Moș Ajun:
Dați-ne
Un colac bun.

Oltenia, Muntenia, Dobrogea
G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române [1885], editura Minerva, 1982; ***, Poezia obiceiurilor de iarnă, editura Minerva, 1985.

Hă, hă, hăăăă! Bună ziua lui moş-ajun, 
Că-i mai bună a lui Crăciun, 
Dimineaţa într-un ceas bun, 
C-un cârnaţ şi-un colac bun!

Oltenia
Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 1997

Buna ziua lui ajun,
Că-i mai bună a lui Crăciun!
Câţi miei,
Câţi purcei,
Fug copiii după ei.
Cârnaţi,
Cârnaţi,
Ieşi, gazda, de ne daţi.
Lopociță,
Lopociță,
Ieşi, gazda ca ni-s d-o viţă.
Covrig,
Covrig,
Ieşi, gazda, că ni-i frig!
După ce primesc cârnaţi, slănină sau bani, colindătorii mai strigă:
Câtă trestie la gazda pra casa,
Atâţia gologani pră masă!

Banat
Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 1997.