Dimitrie Cantemir este cu siguranță un personaj emblematic al istoriei românilor, unul din puținii dacă nu singurul „voievod filosof” din spațiul autohton, un actor dar și un povestitor al faptelor care s-au petrecut în timpul lui și care a reușit să trezească interesul lumii europene pentru românii din secolul al XVIII-lea și cauza acestora.

Anul acesta a fost declarat „Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu” prin legea nr. 38 din 2023, intrată în vigoare în 16 ianuarie 2023. Cu această ocazie „se organizează evenimente culturale, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţilor şi operelor acestora”. În 2023 se aniversează 350 de ani de la nașterea cărturarului umanist și domnitorului Dimitrie Cantemir.

Medalie aniversară ce marchează „300 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir”, bătută de Monetăria Statului Republicii Populare România, în 1973, obiect clasat în categoria Fond a patrimoniului cultural național și deținut de Muzeul Național „George Enescu” din București.

Dimitrie Cantemir s-a născut la 26 octombrie 1673 în satul Silișteni din ținutul Fălciu, azi satul Dimitrie Cantemir din județul Vaslui. A fost un cărturar umanist tipic, cu interese enciclopediste, spirit poliglot (vorbea cel puțin 9 limbi) și cu importante contribuții în filosofie, literatură, istorie, știință, etnografie, geografie, lingvistică și muzicologie, studiile sale concentrându-se atât asupra spațiului autohton cât și asupra spațiului oriental, turco-osman.

Făcea parte din familia Cantemireștilor, o familie de boieri moldoveni, care ajunge la conducerea Moldovei la finele secolului al XVII-lea. Era fiul lui Constantin Cantemir, domnitor al Moldovei între 25 iunie 1686 și 1693 și fratele lui Antioh Cantemir, domnitor al Moldovei între 1696 și 1700 și 1705 și 1707.

Dimitrie Cantemir ajunge domnitor al Moldovei în două rânduri, între martie – aprilie 1693 și 14 noiembrie 1710 – iulie 1711. În încercarea de a scoate Țara Moldovei de sub influența otomană și observând declinul puterii Imperiului Otoman, se aliază cu țarul Petru I, conducătorul Imperiului Rus. Însă, în confruntarea dintre armatele aliate ruso-moldovene și cea otomană de la Stănilești, otomanii obțin victoria iar Dimitrie Cantemir și familia sa sunt obligați să plece în exil.

Deși s-a făcut remarcat prin activitatea sa politică, Dimitrie Cantemir este cu adevărat apreciat datorită activității sale științifice, care se bazează pe o educație temeinică și un profund spirit umanist. El își începe studiile în cadrul școlii domnești de la Iași avându-l profesor pe Ieremia Cacavela, erudit grec, unde învață slavona, greaca, latina, teologia. Își continuă apoi studiile în cadrul Înaltei Școli a Patriarhiei de la Constantinopol, unde întâlnește atât profesori de formație culturală europeană, cât și de cărturari de formațiune culturală orientală turco-arabo-persană, și devine, la rândul său, un om de o aleasă pregătire intelectuală.

Petrecând aproape 22 de ani în Constantinopol, eruditul ajunge să cunoască foarte bine cultura otomană, despre care va scrie în mai multe lucrări. Una dintre acestea este „Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman”, o lucrare de istorie politică ce prezintă istoria Porții otomane de la începuturi și până la începutul secolului al XVIII-lea. Dimitrie Cantemir a fost primul cărturar care a arătat că istoria Imperiului Otoman se împarte în două părți. Prima parte a lucrării, cea dedicată apariției și creșterii puterii otomane, cuprinde biografiile a 19 sultani și se încheie pe la 1672, când imperiul intră într-o nouă fază, cea a declinului politic și militar. Prin această lucrare, Cantemir încearcă să atragă atenția asupra necesității consolidării unei alianțe a țărilor europene împotriva expansiunii otomane. Tododată, autorul are multe cuvinte de laudă pentru unele aspecte ale culturii turcești. Lucrarea a fost scrisă în limba latină între 1714 și 1716 și a fost tradusă ulterior în engleză, franceză și germană. Această lucrare îi aduce faimă europeană, fiind considerat încă din timpul vieții drept unul din marii cărturari ai vremii. În 1714 devenise și membru al Academiei din Berlin.

Tot în latină mai scrie și lucrarea „Sistemul sau întocmirea religiei muhamedane”, redactată între anii 1718 și 1719. Este o altă importantă contribuție adusă la cunoașterea istoriei și civilizației otomane. Lucrarea a fost comandată chiar de către țarul Petru cel Mare și trebuia să fie o parte a unei opere mai ample care să trateze religia musulmană și instituțiile otomane. Singura lucrare care a reușit să fie redactată este cea menționată mai sus, dedicată religiei islamice. Cantemir folosește în cercetarea sa importante tratate religioase musulmane, pe care le analizează obiectiv, folosind chiar și expresii laudative la adresa lumii islamice.

Cantemir s-a interesat și de istoria și cultura românilor, atât de la est cât și de la sud de Carpați, pe care a și încercat să le promoveze. În sinteza istorică „Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor”, scrisă în latină între 1719 și 1722 și tradusă apoi în română, el documentează istoria românilor de la origini și până la descălecare (termen ce desemnează un mit fondator al unui stat medieval). Cantemir susținea originea comună și romanitatea românilor. Mai mult de atât, Cantemir susținea originea exclusiv romană a românilor, considerând că dacii și populația băștinașă a fost exterminată în urma războaielor daco-romane. Apoi continuă să prezinte dovezi ale continuității romane la nord de Dunăre după invaziile barbare. Ca un adevărat istoric, Cantemir își prezintă metodele sau „canoanele” cum le numește el. Pentru scrierea acestei lucrări, Cantemir a consultat peste 150 de izvoare române și străine în limbile latină, greacă, polonă și rusă.

În „Descriptio Moldaviae” (Descrierea Moldovei), lucrare scrisă în limba latină între 1714 și 1716, cărturarul încearcă să promoveze în lumea occidentală geografia, lumea și obiceiurile micului stat medieval dintre Nistru și Prut. În prima parte descrie geografia Moldovei, prezentând relieful, hidrografia, flora, fauna și principalele așezări ale statului medieval dintre Nistru și Prut, inclusiv cu o primă hartă a acestui stat. În a doua parte este prezentată istoria Moldovei, în care este descris sistemul de guvernământ și organizarea administrativă a Țării Moldovei, alegerea sau îndepărtarea din scaun a domnilor, obiceiurile prilejuite de înscăunarea domnilor sau de mazilirea lor. Ultima parte cuprinde un studiu etnografic și folcloric în care prezintă tradițiile de logodnă, nuntă, înmormântări sau alte obiceiuri, precum și graiul moldovenesc și slovele folosite, „care la început au fost latinești, iar apoi înlocuite cu cele slovenești”, după cum afirmă Cantemir. Cantemir este astfel primul cărturar român cu cercetări etnografice și folclorice.

A scris și lucrări filosofice. Una dintre acestea este „Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea (Giudețul sufletului cu trupul)”, scrisă în limba română și tipărită la Iași, în 1698. Este prima lucrare filosofică românească cunoscută. Este un tratat de etică, în care sunt prezentate disputele medievale despre timp, suflet, natură sau conștiință. Umanist fiind, Cantemir susține superioritatea omului asupra celorlalte viețuitoare, vede omul ca stăpân al lumii și susține superioritatea vieții spirituale asupra condiției biologice a omului.

De numele lui se leagă și redactarea primei încercări de roman politico-social din spațiul autohton. În romanul „Istoria ieroglifică”, scris la Constantinopol între 1703 și 1705, satirizează lupta pentru domnie dintre partidele boierești din Țările Române. Această luptă alegorică se reflectă printr-o dispută filosofică între două principii, simbolizate de Inorog și Corb. Lucrarea cuprinde cugetări, proverbe şi versuri în care se reflectă influenţa poeziei populare.

În Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale puteți consulta o parte din aceste lucrări. Până în acest moment, au fost digitizate ediția în limba română a „Istoriei Ieroglifice” (ediția din 1973), Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea (ediția din 1969), precum și Sistemul sau întocmirea religiei muhamedane (ediția din 1977), toate editate de academicianul Virgil Cândea: https://biblioteca-digitala.ro/….

Tot în Biblioteca Digitală puteți consulta și articole care tratează viața, activitatea și opera cărturarului umanist Dimitrie Cantemir: https://biblioteca-digitala.ro/?cuvinte=dimitrie+cantemir

Pentru a marca cei 350 de ani de la nașterea lui Dimitrie Cantemir, puteți consulta și galeria tematică cu bunuri culturale mobile clasate în patrimoniul cultural național, bunuri care i-au aparținut sau se leagă de opera sa: http://clasate.cimec.ro/Lista.asp…

Pe pagina Evenimente Muzeale puteți afla mai multe detalii despre evenimentele care marchează Anul Cultural Dimitrie Cantemir: https://evenimentemuzeale.ro/?s=dimitrie+cantemir