Recent, baza de date Cronica Cercetărilor Arheologice din România a fost îmbogățită cu cercetările din ultima campanie de săpături arheologice, desfășurată în 2020 și publicată în 2021.
Istoricul cercetărilor arheologice de pe teritoriul României este strâns legat de dezvoltarea disciplinei arheologiei, care a determinat la jumătatea secolului al XX-lea punerea în practică a unui plan de cercetare arheologică prin care au fost impuse teme principale de cercetare şi s-a urmărit extinderea săpăturilor la nivelul întregii ţări.
În acest context, în 1953 a fost publicat sub egida Institutului de Arheologie al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice primul număr din periodicul Materiale și Cercetări Arheologice, care a apărut într-o primă serie între 1953-1973. Primele două volume au fost dedicate publicării unor rapoarte definitive sau monografice, iar următoarele au inclus și rapoarte preliminare de săpătură şi cercetări de suprafaţă.
Iniţial publicaţia apărea anual, apoi bianual şi în final, din diverse motive, la intervale mai mari de timp. După o întrerupere de mai mulţi, ani seria a fost reluată cu un volum unde au fost publicate rapoartele preliminare prezentate la sesiunile arheologice anuale de la Oradea (1979), Tulcea (1980), Braşov – (1981), Vaslui (1982) şi Ploieşti (1983). Începând din 1999 Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” continuă publicarea acestui periodic, iar din 2001 este editată o serie nouă – care a ajuns la 17 numere, ultimul fiind publicat în 2021.

Tradiţia publicării rapoartelor anuale de cercetare arheologică a fost reluată sub o nouă titulatură, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, apărut inițial sub forma unui volum care fost listat la imprimanta Institutului de Memorie Culturală și nu tipărit profesionist. Ulterior, în 1999, apare primul volum tipărit, sub redacția Direcției Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii, ambele variante fiind publicate sub egida Ministerului Culturii, cu sprijinul cIMeC-Institutul de Memorie Culturală, care asigura tehnoredactarea, corecturile și realizarea indicilor.
Cu timpul a fost reglementată o structură clară a rapoartelor, care cuprinde indicarea exactă a sitului cercetat prin precizarea localității și a județului în care se află situl, componența echipei de cercetare, codul unic de identificare a sitului (cunoscut sub denumirea de cod RAN), raportul în sine, un rezumat într-o limbă de circulație internațională, lista bibliografică și ilustrațiile.
Primul volum al Cronicii a fost publicat în 1994 cumulând circa 270 de rapoarte care însumau descrieri rezumate ale cercetărilor arheologice desfășurate între anii 1983-1992, adică în perioada în care periodicul Materiale și Cercetări Arheologice nu a mai apărut. Mai târziu, începând cu anul 1994, fiecare campanie de cercetări a fost publicată într-un volum distinct. Acest obicei s-a perpetuat până în prezent, ultimul volum al Cronicii despre cercetările arheologice din campania 2020 fiind publicat în 2021.
Pentru a expune într-o manieră ușor de accesat rezultatele cercetărilor arheologice, volumele cuprinzând campaniile din 1999-2011 au fost însoțite de aplicații mobile pe CD, dezvoltate de către specialiști din echipa Institutului de Memorie Culturală – cIMeC (astăzi parte a Institutului Național al Patrimoniului), care includeau statistici, indici de situri arheologice, de localități sau indici cronologici și hărți.
O astfel de aplicație dezvoltată pentru campania din 1999 poate fi accesată aici.
În 2005 a fost dezvoltată în cadrul Institutului de Memorie Culturală o bază de date online care cuprinde toate rapoartele arheologice publicate de-a lungul timpului în cele 28 de volume ale Cronicii Cercetărilor Arheologice. Această bază de date permite utilizatorilor să filtreze informația în funcție de nevoile lor. De pildă, căutările pot fi realizate după anul campaniei, județ, localitate, instituții de cercetare, epocă, tipuri de sit sau după anumiți descriptori. În plus, baza de date este permanent actualizată și include completări sau, acolo unde este cazul, corecturi aduse anumitor informații neclare sau eronate cuprinse în rapoartele de cercetare publicate în volume. De exemplu, uneori codurile RAN scrise incomplet sau eronat ori omise total în volumul publicat sunt verificate și trecute corect în baza de date. În plus, Cronica Cercetărilor Arheologice din România reprezintă una dintre cele mai importante surse pentru dezvoltarea Repertoriului Arheologic Național.
În anul 2000, baza de date 𝘊𝘳𝘰𝘯𝘪𝘤𝘢 𝘊𝘦𝘳𝘤𝘦𝘵𝘢̆𝘳𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘈𝘳𝘩𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘤𝘦 𝘥𝘪𝘯 𝘙𝘰𝘮𝘢̂𝘯𝘪𝘢 abia cuprindea 1480 de rapoarte, în timp ce astăzi baza numără mai bine de 5700 de rapoarte arheologice din 28 de campanii, acoperind toate județele României. Rapoartele descriu atât săpăturile sistematice, cât și pe cele preventive ori evaluările de teren.

Serverul Cartografic pentru Patrimoniul Cultural Național, unde sunt cartate rapoartele de cercetări, poate fi de asemenea consultat online.
Pasionații de arheologie pot afla mai multe despre începuturile publicării rapoartelor arheologice parcurgând un istoric al periodicului 𝘔𝘢𝘵𝘦𝘳𝘪𝘢𝘭𝘦 𝘴̧𝘪 𝘊𝘦𝘳𝘤𝘦𝘵𝘢̆𝘳𝘪 𝘈𝘳𝘩𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘤𝘦.
Toate volumele MCA pot fi descărcate gratuit de pe Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale.