Fiul unui pictor de biserici, Corneliu Baba s-a născut în 18 noiembrie 1906 la Craiova. După anii copilăriei, marcați de pasiunea pentru muzică și literatură, artistul s-a înscris, în anul 1926, la Academia de Arte Frumoase şi la Facultatea de Litere şi Filozofie din București.
Abandonează facultatea de arte după numai un semestru, dar studiul literelor îi oferă ocazia să asiste la cursurile susținute de Nae Ionescu, P.P. Negulescu și Tudor Vianu.
După o perioadă marcată de căutări şi deziluzii, în 1934, prezintă prima sa expoziție de pictură, împreună cu tatăl său, la Băile Herculane. Aici este remarcat de un influent avocat din Iași, prin intermediul căruia se mută și își reia studiile artistice la cursurile Academiei de Arte Frumoase din Iași, clasa profesorului Nicolae Tonitza. Timp de 16 ani, artistul rămâne în capitala Moldovei, profesând ca asistent şi profesor la Academia de Arte Frumoase.
În 1948, artistul are debutul oficial, la Salonul de Artă din București, cu lucrarea „Jucătorul de șah”, portretistica rămânând o coordonată constantă a creației sale artistice, fapt care îi aduce lui Corneliu Baba recunoașterea titlului de „cel mai mare portretist român”.
Viziunea artistică a pictorului este puternic marcată de atmosfera secolului XX, zguduit de ideologii și doctrine estetice contradictorii, însă Corneliu Baba rămâne un adept al codurilor de reprezentare ale picturii clasice, considerate deja desuete.
Principale genuri plastice abordate de acesta sunt auto/portretul, arlechinul-regele nebun, portretul cu caracter social, peisajul şi natură moartă iar inspirația sunt marii artiști, Grigorescu şi Tonitza, iar dintre europeni El Greco, Goya şi Rembrandt.
Puteți vedea o galerie virtuală cu lucrările artistului, bunuri clasate în Inventarul Patrimoniului Cultural Național.
Mai multe informații despre opera sa puteți afla și răsfoind publicațiile din Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale.