Anul 2023 este an aniversar 𝗖𝗶𝗽𝗿𝗶𝗮𝗻 𝗣𝗼𝗿𝘂𝗺𝗯𝗲𝘀𝗰𝘂, împlinindu-se 170 de ani de la nașterea compozitorului și 140 de ani de la moartea sa prematură.

Recunoașterea sa ca una din personalitățile remarcabile ale culturii românești, bazată pe creația sa muzicală, rod al unui talent deosebit, a fost accentuată și de implicarea sa în lupta pentru drepturile românilor din teritoriul Austro-Ungariei.

𝗖𝗶𝗽𝗿𝗶𝗮𝗻 𝗣𝗼𝗿𝘂𝗺𝗯𝗲𝘀𝗰𝘂 s-a născut în 14 octombrie 1853 în satul Șipotele Sucevei în ținutul Bucovinei, pe atunci parte a Imperiului Habsburgic, azi în Ucraina, în familia unui preot ortodox. A început de mic studiul muzicii, mai întâi în orașele importante ale regiunii, la Suceava și la Cernăuți, apoi la Viena, dar condițiile materiale nu i-au permis studii îndelungate în străinătate. Printre îndrumătorii săi muzicali s-au numărat compozitorii Carol Miculi și Anton Bruckner. Și-a petrecut o parte din viață și la Brașov, unde a lucrat ca profesor și a avut posibilitatea să fie activ pe scena muzicală.

În scurta sa viață, a compus peste 250 de lucrări, în toate genurile muzicale, printre care cele mai renumite sunt 𝘊𝘳𝘢𝘪 𝘕𝘰𝘶, prima operetă românească, care a avut premiera la Brașov în 1882, și binecunoscuta 𝘉𝘢𝘭𝘢𝘥𝘢̆ 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘷𝘪𝘰𝘢𝘳𝘢̆ 𝘴̦𝘪 𝘰𝘳𝘤𝘩𝘦𝘴𝘵𝘳𝘢̆, piesă romantică cu elemente de doină și romanță. 🎶 Este foarte cunoscut pentru lucrările sale vocale, printre care amintim 𝘈𝘭𝘵𝘢𝘳𝘶𝘭 𝘔𝘢̆𝘯𝘢̆𝘴𝘵𝘪𝘳𝘪𝘪 𝘗𝘶𝘵𝘯𝘢, 𝘕𝘶𝘮𝘦𝘭𝘦 𝘵𝘢̆𝘶, 𝘍𝘳𝘶𝘯𝘻𝘢̆ 𝘷𝘦𝘳𝘥𝘦 𝘧𝘰𝘪 𝘥𝘦 𝘯𝘢𝘭𝘣𝘢̆ și multe altele cu o puternică tentă patriotică. De altfel, muzica sa a fost folosită în perioada comunistă ca melodie pentru imnul României: mai întâi, pentru o scurtă perioadă, între 1975-1977, cântecul 𝘗𝘦-𝘢𝘭 𝘯𝘰𝘴𝘵𝘳𝘶 𝘴𝘵𝘦𝘢𝘨 𝘦 𝘴𝘤𝘳𝘪𝘴 𝘜𝘯𝘪𝘳𝘦, apoi cântecul 𝘛𝘳𝘪𝘤𝘰𝘭𝘰𝘳𝘶𝘭, imnul României în perioada 1977-1989.

Ciprian Porumbescu a murit la data de 6 iunie 1883, răpus de tuberculoză, când nu împlinise încă 30 de ani. Creația sa muzicală, reprezentativă pentru curentul romantic, reflectă toate preocupările vremii în care a trăit. Pentru români, muzica lui are o semnificație aparte, dar popularitatea creației sale a depășit cu mult granițele țării noastre, lucrările sale fiind constant incluse în concerte din întreaga lume.

Tabloul a fost popularizat de către muzeu printr-o carte poștală regăsită și în Colecția Andrei Ștomff și digitizată în acest an de către echipa noastră: http://cartipostale.cimec.ro/Detaliu.php?id=1499…

Despre viața și opera lui Ciprian Porumbescu găsiți numeroase articole în Biblioteca Digitală ProEuropeana: https://biblioteca-digitala.ro/?descriptor=1563-ciprian-porumbescu&descriptor=32715-ciprian-porumbescu-1972&descriptor=39497-ciprian-porumbescu-si-marea-sa-iubire&descriptor=39499-nemuritorul-ciprian-porumbescu

Mai multe scrisori scrise de Ciprian Porumbescu sau adresate lui au fost clasate în Patrimoniul Cultural Național și le puteți vizualiza în Inventarul bunurilor mobile clasate în patrimoniul cultural național: http://clasate.cimec.ro/lista.asp…

Muzeul Memorial „Ciprian Porumbescu” din Suceava în Ghidul Muzeelor: http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=559…