La data de 11/21 august 1690 are loc Bătălia de la Zărnești-Tohani, între armatele imperiale habsburgice, comandate de generalul Donat Heissler (1648-1696) și coaliția trupelor otomane, tătare, muntene și maghiare comandate de domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu (1654-1714), serascherul tătar Cerkes Ahmad Pașa și Imre Thököly (1657-1705).
Acesta din urmă era liderul revoltei maghiare antihabsburgice a curuților. Curuții (termen de origine maghiară, însemnând haiduc) erau soldați din Transilvania și Ungaria care se răsculaseră împotriva dominației habsburgice.
Bătălia are loc în contextul ocupării Transilvaniei de către habsburgici începând cu anul 1688 și invaziei Țării Românești de către principele Ludovic de Baden și a generalului Donat Heissler în anii 1688 și respectiv 1689.

Bătălia s-a dat între Zărnești și Tohanu Nou, localități aflate în prezent în județul Brașov, puncte strategice pentru controlarea Transilvaniei. Cunoașterea locurilor, dezinformarea inamicului și atacurile de noapte au dus la dezorganizarea armatei habsburgice și nimicirea acesteia de către coaliție în cursul după-amiezii din 11/21 august 1690. Generalul austriac este luat prizonier de către turci, fiind eliberat doi ani mai târziu.
Constantin Brâncoveanu reușea astfel să-și salveze scaunul de domnie, păstra integritatea Țării Românești câștiga recunoștința Porții otomane. Domnia acestuia, cuprinsă între anii 1688 și 1714, a însemnat o perioadă de prosperitate economică și culturală pentru statul medieval Țara Românească.
În Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale se regăsesc articole care prezintă detalii privind personalitatea, faptele și perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu.
În Baza de date online a Bunurilor Clasate în Patrimoniul Cultural Național puteți descoperi urme materiale ale perioadei brâncovenești care a determinat apariția stilului sau artei brâncovenești.