Joi, 18 noiembrie,  continuăm seria întâlnirilor Arheologia pentru toți cu o prezentare a sitului de la Drobeta, ca parte a seriei de conferințe dedicate prezentării monumentelor arheologice de pe granița fostului Imperiului Roman (Limes), pentru care România pregătește în acest an dosarul de candidatură pentru înscrierea pe lista Patrimoniului Cultural Mondial (UNESCO).

Drobeta a fost prima așezare romană de la nordul Dunării, ocupată încă din prima campanie dacică a războiului purtat cu Imperiul Roman, și locul unde s-a construit, ulterior, podul lui Traian, o minune a arhitecturii antice, opera lui Apolodor din Damasc.

După cucerirea Daciei și transformarea vechiului regat al lui Decebal în provincie romană, castrul de la Drobeta a fost ocupat de cohors III Campestris, provenită din armata Moesiei Superior, azi Serbia, Macedonia de Nord si nord-vestul Bulgariei. Pe lângă așezarea militară s-a dezvoltat și o așezare civilă mai întinsă, ridicată la rangul de municipium (municipium Hadrianum Drobetense) în timpul împăratului Hadrian și ulterior colonie (colonia Septimia Drobetensis), în timpul domniei lui Septimius Severus.

Având în vedere poziția sa, castrul nu a fost părăsit la sfârșitul secolului al III-lea, când provincia este abandonată de autoritățile romane, ci a fost refăcut, în timpul domniei lui Constantin cel Mare, ca parte din sistemul de apărare al noii provincii Dacia Ripensis, continuând-și existența până spre jumătatea secolului al V-lea.

Povestea castrului și a așezărilor civile de la Drobeta va fi prezentată de Dr. Florian Matei-Popescu, Cercetător Științific Gradul II la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și specialist în istoria și arheologia provinciilor romane de la Dunărea de jos și în epigrafie latină. Ca membru în colectivul de șantier de la amfiteatrul militar roman, Florian Matei-Popescu ne va oferi detalii de primă mână despre descoperirile recente de la Drobeta, în completarea istoriilor castrului puse cap la cap de la începutul primelor săpături din secolul XIX.

Întâlnirea va fi moderată de Bogdan Șandric, director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului și coordonator al Direcției Patrimoniu Digital.