La 23 iunie 1834 se năștea Alexandru Odobescu, unul din fondatorii arheologiei românești. A fost scriitor, arheolog, istoric și om politic român. Spirit erudit, romantic, mobil, iubitor de frumos și împins de o curiozitate fără margini, de numele lui se leagă o vastă literatură de factură romantică.

Alexandru Odobescu, portret realizat de pictorul George Demetrescu Mirea

Pe platforma Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale puteți consulta antologia publicată în anul 1970 cu nuvelele istorico-literare ale acestuia (Volumul I & Volumul II) dar și volumul de eseuri „Pseudokynegetikos”. Tot în Biblioteca Digitală regăsiți studii dedicate operei și activității scriitorului și arheologului român.

Dar, cea mai importantă contribuție a lui Alexandru Odobescu a fost aceea legată de arheologie și patrimoniu. Acesta a fost deschizător de drumuri pentru arheologie ca știință, pentru învățământul universitar arheologic dar și în ceea ce privește primii pași către conștientizarea importanței protejării și promovării patrimoniului arheologic în spațiul autohton.

Realizează primul repertoriu arheologic național. Pentru a strânge informația necesară a redactat în 1870 un Cestionariu arheologic adresat învăţătorilor şi preoţilor care trebuiau să răspundă dacă în zonă s-au descoperit artefacte sau situri arheologice, astfel realizând primul inventar al siturilor arheologice, un pas important pentru protejarea acestora.

Este inițiatorul primelor cercetări arheologice sistematice la Pietroasa, în județul Buzău. La 1 octombrie 1874, la invitația lui Titu Maiorescu, ministrul Instrucțiunii Publice, susține primul curs de arheologie din spațiul românesc numit Istoria Arheologiei. Tot acesta redactează „Curs de arheologie. Istoria arheologiei. Studiul introductiv la această știință”.

Odobescu publică și una din primele monografii arheologice românești intitulată Le Trésor de Pétrossa, publicată în limba franceză în anul 1889. S-a ocupat de promovarea internațională a tezaurului pe care îl expune în cadrul expozițiilor universale de la Paris (1867), Londra (1868) și Viena (1873). Piese alcătuind tezaurul de la Pietroasa clasate în patrimoniul cultural național le puteți regăsi în Lista Bunurilor Clasate în Patrimoniul Cultural Național.