L nr. 157 publicat in M.Of. nr. 274 din data: 10/13/97

L157/1997

LEGE privind ratificarea Conventiei pentru protectia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptata la Granada la 3 octombrie 1985


PARLAMENTUL ROMĀNIEI
CAMERA DEPUTATILOR SENATUL
LEGE
privind ratificarea Conventiei pentru protectia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptata la Granada la 3 octombrie 1985
Parlamentul Romāniei adopta prezenta lege.

Articol unic. — Se ratifica Conventia pentru protectia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptata la Granada la 3 octombrie 1985.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat īn sedinta din 4 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romāniei.

p. PRESEDINTELE SENATULUI
OLIVIU GHERMAN
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor īn sedinta din 15 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin.
(2) din Constitutia Romāniei.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
RADU BERCEANU
Bucuresti, 7 octombrie 1997.

Nr. 157.

CONVENTIA
pentru protectia patrimoniului arhitectural al Europei*)
— Granada, 3 octombrie 1985 —
Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei conventii, considerānd ca scopul Consiliului Europei este acela de a realiza o uniune mai strānsa īntre membrii sai, īndeosebi pentru a salvgarda si a promova idealurile si principiile care sunt patrimoniul lor comun, recunoscānd ca patrimoniul arhitectural constituie o expresie de neīnlocuit a bogatiei si a diversitatii patrimoniului cultural al Europei, o marturie nepretuita a trectului nostru si un bun comun al tuturor europenilor, avānd īn vedere Conventia culturala europeana, semnata la Paris la 19 decembrie 1954, si īndeosebi primul - articol al acesteia, avānd īn vedere Carta europeana a patrimoniului arhitectural, adoptata de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei la 26 septembrie 1975, si Rezolutia (76) 28 cu privire la adaptarea sistemelor legislative si a reglementarilor nationale la exigentele conservarii integrate a patrimoniului arhitectural, adoptata la 14 aprilie 1976, avānd īn vedere Recomandarea nr. 880 (1979) a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la conservarea patrimoniului arhitectural, tinānd seama de Recomandarea nr. R (80) 16 a Comitetului Ministrilor catre statele membre privind pregatirea de specialitate a arhitectilor, urbanistilor, a inginerilor constructori si a peisagistilor, precum si Recomandarea nr. R (81) 13 a Comitetului Ministrilor privind actiunile ce urmeaza a fi īntreprinse īn favoarea unor meserii amenintate cu disparitia īn cadrul activitatii artizanale, adoptata la 1 iulie 1981, reamintind importanta transmiterii unui sistem de referinte culturale generatiilor viitoare, a ameliorarii conditiilor de viata urbana si rurala si a favorizarii īn acelasi timp a dezvoltarii economice, sociale si culturale a statelor si a regiunilor, afirmānd importanta punerii de acord a principalelor orientari ale unei politici comune care sa garanteze salvgardarea si punerea īn valoare a patrimoniului arhitectural, au convenit asupra celor ce urmeaza:
*) Traducere.

Definirea patrimoniului arhitectural
ARTICOLUL 1
Īn termenii prezentei conventii, expresia patrimoniu arhitectural este considerata a cuprinde urmatoarele bunuri imobile:
1. monumentele: orice realizari deosebit de remarcabile prin interesul lor istoric, arheologic, artistic, stiintific, social sau tehnic, inclusiv instalatiile sau elementele decorative care fac parte integranta din aceste realizari;
2. ansamblurile arhitecturale: grupari omogene de constructii urbane sau rurale remarcabile prin interesul lor istoric, arheologic, artistic, stiintific, social sau tehnic si īndeajuns de coerente pentru a face obiectul unei delimitari topografice;
3. siturile: opere combinate ale omului si ale naturii, partial construite si care constituie spatii īndeajuns de caracteristice si omogene pentru a face obiectul unei delimitari topografice, remarcabile prin interesul lor istoric, arheologic, artistic, stiintific, social sau tehnic.

Identificarea bunurilor de protejat
ARTICOLUL 2
Īn scopul identificarii cu precizie a monumentelor, ansamblurilor arhitecturale si a siturilor susceptibile de a fi protejate, fiecare parte se angajeaza sa continue inventarierea acestora, iar īn cazul īn care bunurile respective ar fi amenintate, sa īntocmeasca, īn cel mai scurt termen, o documentatie corespunzatoare.

Proceduri legale de protectie
ARTICOLUL 3
Fiecare parte se angajeaza:
1. sa instituie un regim legal de protectie a patrimoniului arhitectural;
2. sa asigure, īn cadrul acestui regim si potrivit modalitatilor specifice fiecarui stat sau fiecarei regiuni, protejarea monumentelor, a ansamblurilor arhitecturale si a siturilor.

ARTICOLUL 4
Fiecare parte se angajeaza:
1. sa aplice, īn temeiul protectiei juridice a bunurilor considerate, proceduri corespunzatoare de control si de autorizare;
2. sa evite ca bunurile protejate sa fie deteriorate, degradate sau demolate. Īn aceasta perspectiva, fiecare parte se angajeaza sa introduca īn legislatia sa, daca nu exista deja, dispozitii care sa prevada:
a) supunerea spre aprobare catre autoritatea competenta a proiectelor de demolare sau de modificare a unor monumente deja protejate sau facānd obiectul unei proceduri de protectie, precum si a oricarui proiect care afecteaza mediul lor īnconjurator;
b) supunerea spre aprobare catre autoritatea competenta a proiectelor care afecteaza īn īntregime sau īn parte un ansamblu arhitectural sau un sit si care comporta lucrari:
— de demolare a unor cladiri;
— de construire de noi cladiri;
— de modificari importante, care ar afecta caracterul ansamblului arhitectural sau al sitului;
c) posibilitatea autoritatilor publice de a obliga pe proprietarul unui bun protejat sa efectueze anumite lucrari sau de a i se substitui, īn cazul īn care acesta nu este īn masura sa le faca;
d) posibilitatea de a expropria un bun protejat.

ARTICOLUL 5
Fiecare parte se angajeaza sa interzica deplasarea integrala sau a unei parti a unui monument protejat, īn afara cazului īn care salvarea materiala a acestuia ar necesita īn mod imperativ deplasarea lui. Īn acest caz, autoritatea competenta va lua masurile necesare pentru a garanta demontarea, mutarea si remontarea lui īntr-un loc corespunzator.

Masuri complementare
ARTICOLUL 6
Fiecare parte se angajeaza:
1. sa prevada, īn functie de competentele pe plan national, regional sau local si īn limita bugetelor disponibile, un sprijin financiar din partea autoritatilor publice pentru lucrarile de īntretinere si de restaurare a patrimoniului arhitectural situat pe teritoriul sau;
2. sa recurga, daca este necesar, la masuri fiscale susceptibile de a favoriza conservarea acestui patrimoniu;
3. sa īncurajeze initiativele particulare īn materie de īntretinere si de restaurare a acestui patrimoniu.

ARTICOLUL 7
Fiecare parte se angajeaza sa promoveze masuri vizānd ameliorarea calitatii mediului īn jurul monumentelor si īn interiorul ansamblurilor arhitecturale si al siturilor.

ARTICOLUL 8
Īn vederea limitarii riscurilor de degradare fizica a patrimoniului arhitectural, fiecare parte se angajeaza:
1. sa sustina cercetarea stiintifica, īn vederea identificarii si analizarii efectelor daunatoare ale poluarii si īn vederea definirii mijloacelor de reducere sau de eliminare a acestor efecte;
2. sa ia īn considerare problemele specifice ale conservarii patrimoniului īn politicile de combatere a poluarii.

Sanctiuni
ARTICOLUL 9
Fiecare parte se angajeaza, potrivit propriilor sale prerogative, sa procedeze astfel īncāt infractiunile la legislatia de protectie a patrimoniului arhitectural sa faca obiectul unor masuri corespunzatoare si suficiente din partea autoritatii competente. Aceste masuri pot antrena, la nevoie, obligatia pentru autorii infractiunii de a demola o cladire noua, ilegal construita, sau de a reda starea anterioara a unui bun protejat.

Politici de conservare
ARTICOLUL 10
Fiecare parte se angajeaza sa adopte politici de conservare integrata, care:
1. sa includa protectia patrimoniului arhitectural printre obiectivele esentiale ale amenajarii teritoriului si ale urbanismului si sa asigure luarea īn considerare a acestui imperativ īn diversele stadii de elaborare a planurilor de amenajare si a procedurilor de autorizare a lucrarilor;
2. sa promoveze programe de restaurare si de īntretinere a patrimoniului arhitectural;
3. sa faca din conservarea, animarea si punerea īn valoare a patrimoniului arhitectural un element major al politicilor īn materie de cultura, de mediu si de amenajare a teritoriului;
4. sa favorizeze, atunci cānd este posibil, īn cadrul proceselor de amenajare a teritoriului si de urbanism, conservarea si folosirea cladirilor a caror importanta nu ar justifica o protectie īn sensul prevederilor art. 3 paragraful 1 al prezentei conventii, dar care ar prezenta o valoare din punct de vedere al integrarii īn mediul urban sau rural ori al cadrului de viata;
5. sa favorizeze aplicarea si dezvoltarea tehnicilor si materialelor traditionale, indispensabile pentru viitorul patrimoniului.

ARTICOLUL 11
Fiecare parte se angajeaza sa favorizeze, īn conditiile respectarii caracterului arhitectural si istoric al patrimoniului:
— folosirea bunurilor protejate, īn functie de cerintele vietii contemporane;
— adaptarea, atunci cānd aceasta se dovedeste oportuna, a unor cladiri vechi pentru utilizari noi.

ARTICOLUL 12
Recunoscānd interesul de a facilita vizitarea de catre public a bunurilor protejate, fiecare parte se angajeaza sa procedeze astfel īncāt consecintele acestei deschideri pentru public, īndeosebi amenajarile de acces, sa nu aduca prejudicii caracterului arhitectural si istoric al acestor bunuri si al īmprejurimilor lor.

ARTICOLUL 13
Īn scopul de a facilita aplicarea acestor politici, fiecare parte se angajeaza sa dezvolte, īn conditiile proprii ale organizarii sale politice si administrative, cooperarea efectiva, la toate esaloanele, īntre serviciile responsabile pentru conservare, activitate culturala, mediu si amenajarea teritoriului.

Participare si asociatii
ARTICOLUL 14
Īn vederea sprijinirii actiunii autoritatilor publice, īn directia cunoasterii, protectiei, restaurarii, īntretinerii, gestiunii si promovarii patrimoniului arhitectural, fiecare parte se angajeaza:
1. sa instituie, īn diversele stadii ale proceselor de decizie, structuri de informare, de consultare si de colaborare īntre stat, colectivitati locale, institutii si asociatii culturale si public;
2. sa favorizeze dezvoltarea mecenatului si a asociatiilor fara scop lucrativ care activeaza īn domeniu.

Informare si formare
ARTICOLUL 15
Fiecare parte se angajeaza:
1. sa puna īn valoare, īn opinia publica, conservarea patrimoniului arhitectural, atāt ca element al identitatii culturale, cāt si ca sursa de inspiratie si de creativitate pentru generatiile prezente si viitoare;
2. sa promoveze īn acest scop politici de informare si de sensibilizare, īndeosebi cu ajutorul tehnicilor moderne de difuzare si de popularizare, avānd, īntre altele, drept - obiectiv:
a) sa trezeasca si sa sporeasca sensibilitatea publicului, īnca de la vārsta scolara, fata de ocrotirea patrimoniului, calitatea mediului construit si expresia arhitecturala;
b) sa puna īn evidenta unitatea patrimoniului cultural si a legaturilor dintre arhitectura, arte, traditii populare si moduri de viata, la nivel european, national sau regional.

ARTICOLUL 16
Fiecare parte se angajeaza sa favorizeze pregatirea pentru diferite profesii si meserii implicate īn conservarea patrimoniului arhitectural.

Coordonarea europeana a politicilor de conservare
ARTICOLUL 17
Partile se angajeaza sa faca schimb de informatii asupra politicilor lor de conservare, īn ceea ce priveste:
1. definirea metodelor īn materie de inventariere, protectie si conservare a bunurilor, tinānd seama de evolutia istorica si de cresterea progresiva a patrimoniului arhitectural;
2. modalitatile de conciliere optima a imperativelor ocrotirii patrimoniului arhitectural cu cerintele actuale ale vietii economice, sociale si culturale;
3. posibilitatile oferite de noile tehnologii īn privinta identificarii si īnregistrarii, combaterii degradarii materialelor, cercetarii stiintifice, a lucrarilor de restaurare si a modalitatilor de administrare si de promovare a patrimoniului arhitectural;
4. mijloacele de promovare a creatiei arhitecturale, care sa asigure contributia epocii noastre la dezvoltarea patrimoniului Europei.

ARTICOLUL 18
Partile se angajeaza sa īsi acorde, ori de cāte ori este necesar, asistenta tehnica mutuala constānd īn schimburi de experienta si de specialisti īn materie de conservare a patrimoniului arhitectural.

ARTICOLUL 19
Partile se angajeaza sa favorizeze, īn cadrul legislatiilor nationale de profil sau al acordurilor internationale prin care sunt legate, schimburile europene de specialisti īn conservarea patrimoniului arhitectural, inclusiv īn domeniul formarii permanente.

ARTICOLUL 20
Īn scopul aplicarii prezentei conventii, un comitet de experti, instituit de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei īn temeiul art. 17 din Statutul Consiliului Europei, este īmputernicit sa urmareasca aplicarea conventiei si, īntre altele:
1. sa prezinte periodic Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei un raport asupra situatiei politicilor de conservare a patrimoniului arhitectural īn statele parti la conventie, aplicarii principiilor enuntate de aceasta si - propriilor sale activitati;
2. sa propuna Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei orice masuri vizānd aplicarea prevederilor conventiei, inclusiv īn domeniul activitatii multilaterale īn materie de revizuire sau de amendare a conventiei, precum si de informare a publicului cu privire la obiectivele conventiei;
3. sa faca recomandari Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei cu privire la invitarea unor state nemembre ale Consiliului Europei de a adera la conventie.

ARTICOLUL 21
Prevederile prezentei conventii nu prejudiciaza aplicarea prevederilor corespunzatoare mai favorabile protectiei bunurilor enumerate la art. 1, continute īn:
— Conventia privind protectia patrimoniului mondial, cultural si natural din 16 noiembrie 1972;
— Conventia europeana pentru protectia patrimoniului arheologic din 6 mai 1969.

Clauze finale
ARTICOLUL 22
1. Prezenta conventie este deschisa spre semnare de catre statele membre ale Consiliului Europei. Ea va fi supusa ratificarii, acceptarii sau aprobarii. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.

2. Prezenta conventie va intra īn vigoare īn prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni de la data la care trei state membre ale Consiliului Europei īsi vor fi exprimat consimtamāntul de a fi legate prin conventie, conform prevederilor paragrafului precedent.

3. Ea va intra īn vigoare, īn orice stat membru care īsi va exprima consimtamāntul de a fi legat prin conventie, īn prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare.

ARTICOLUL 23
1. Dupa intrarea īn vigoare a prezentei conventii, Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei va putea invita orice stat nemembru al Consiliului Europei, precum si Comunitatea Economica Europeana sa adere la prezenta conventie, printr-o hotarāre luata cu majoritatea prevazuta la art. 20 lit. d) din Statutul Consiliului Europei si cu unanimitatea reprezentantilor statelor contractante care au drept de reprezentare īn comitet.

2. Pentru orice stat aderent sau pentru Comunitatea Economica Europeana īn caz de aderare, conventia va intra īn vigoare īn prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentului de aderare la secretarul general al Consiliului Europei.

ARTICOLUL 24
1. Orice stat poate mentiona, īn momentul semnarii sau al depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, teritoriul (teritoriile) la care se va aplica prezenta conventie.

2. Orice stat poate extinde, īn orice moment ulterior, printr-o declaratie adresata secretarului general al Consiliului Europei, aplicarea prezentei conventii la orice alt teritoriu mentionat īn declaratie. Conventia va intra īn vigoare, īn ceea ce priveste acest teritoriu, īn prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni de la data primirii declaratiei de catre secretarul general.

3. Orice declaratie facuta īn temeiul celor doua paragrafe precedente poate fi retrasa īn privinta oricarui teritoriu mentionat īn aceasta declaratie, printr-o notificare adresata secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va deveni efectiva prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 3 luni de la data primirii notificarii de catre secretarul general.

ARTICOLUL 25
1. Orice stat poate declara, īn momentul semnarii sau la depunerea instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, ca īsi rezerva dreptul de a nu se conforma integral sau partial prevederilor art. 4 lit. c) si d). Nici o alta rezerva nu este admisa.

2. Orice stat contractant care a formulat o rezerva īn temeiul paragrafului precedent o poate retrage, total sau partial, adresānd o notificare secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va deveni efectiva la data primirii notificarii de catre secretarul general.

3. Partea care a formulat rezerva īn privinta prevederii mentionate la primul paragraf de mai sus nu poate pretinde aplicarea acestei prevederi de catre o alta parte; ea poate totusi, daca rezerva este partiala sau conditionata, sa - pretinda aplicarea prevederii īn masura īn care ea a - acceptat-o.

ARTICOLUL 26
1. Orice parte poate denunta īn orice moment prezenta conventie, adresānd o notificare secretarului general al Consiliului Europei.

2. Denuntarea devine efectiva īn prima zi a lunii care urmeaza expirarii unei perioade de 6 luni de la data primirii notificarii de catre secretarul general al Consiliului Europei.

ARTICOLUL 27
Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei, oricarui stat care a aderat la prezenta conventie si Comunitatii Economice Europene, īn caz de aderare:
a) orice semnare;
b) depunerea oricarui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;
c) orice data de intrare īn vigoare a prezentei conventii, conform art. 22, 23 si 24 din aceasta;
d) orice alt act, notificare sau comunicare avānd legatura cu prezenta conventie.

Drept pentru care subsemnatii, legal īmputerniciti īn acest scop, au semnat prezenta conventie.

Īntocmita la Granada la 3 octombrie 1985, īn limbile franceza si engleza, ambele texte avānd aceeasi valabilitate, īntr-un singur exemplar, care va fi depus īn arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite copii autentificate fiecarui stat membru al Consiliului Europei, precum si oricarui stat sau Comunitatii Economice Europene, care sunt invitate sa adere la - prezenta conventie.