Festivalul

Pagina oficială: patrimoniu.gov.ro     /     Sait întreținut de colectivul CIMEC

  • Etnografie

  • Muzeul virtual al monumentelor etnografice

    ETNOMON - Muzeul virtual al monumentelor etnografice din muzeele în aer liber din România

    Proiectul îşi propune să ilustreze circa 1300 de monumente de arhitectura populară prezervate în prezent în muzeele din România sau "in situ", aflate în îngrijirea unor muzee de etnografie sau a autorităţilor locale (de exemplu, Gospodăria ţărănească de la Enisala, aparţinând Institutului de Cercetări Eco - Muzeale din Tulcea).

  • Dicţionar de Simboluri şi Credinţe Tradiţionale Româneşti

    Romulus Antonescu - Dicţionar de Simboluri şi Credinţe Tradiţionale Româneşti, 2009, Ediţie digitală 2016 2016

    Acest lexicon elaborat de regretatul etnolog Romului Antonescu își propune ca informațiile aflate în diferite lucrări etnologice să fie structurate în jurul unei singure realități, fie că aceasta era un obiect, un gest, o profesiune sau ocupație, un personaj anume, o etnie etc., dar limitându-se numai la zonele etno-folclorice ale arealului românesc contemporan. Nu s-au consemnat informații referitoare la basarabeni și și nici la grupurile etnice macedo-române, deoarece obiceiurile și credințele acestora sunt – de cele mai multe ori – contaminate de cele ale grupurilor etnice în vecinătatea sau în mijlocul cărora au trăit etnicii români.

  • Obiceiuri de Paști

    Obiceiul Steagului - Geavrelele octombrie 2013

    a Morteni, în ziua de Bobotează, se păstrează un obicei unic în ţară ca desfăşurare şi care poartă un nume de origine turcă: "geavrelele". Mânaţi de o credinţă veche, tinerii satului continuă tradiţia şi, an de an, împodobesc cele 4 steaguri, reprezentative pentru cele 4 zone ale satului: Centrul, Braniştea, Florica şi Băjenari. Aşa cum ne-a declarat unul dintre stegari, flăcăii de la Morteni nu vor să abandoneze obiceiul, pentru că, dacă într-un an steagul nu va mai fi împodobit, în următorii 7, tradiţia împiedică desfăşurarea sărbătorii.

  • Obiceiuri de Paști

    Obiceiuri de primăvară - Sf. Gheorghe

    Ziua de 23 aprilie marchează în calendarul popular începutul anului pastoral. Denumită popular Sângiorz, este o sărbătoare prestigioasă cu semnificaţii multiple: agrare, pastorale, divinatorii, propiţiatorii și augurale. Sângiorzul deschide și ciclul vegetațional, marcând intrarea în anotimpul cald. Apa, focul și ramurile verzi sunt prezențe emblematice ale aceste sărbători, având calități purificatoare, apotropaice și stimulatoare.

  • Obiceiuri de Pasti

    Paştele și ouăle Învierii

    Sunt două posibilităţi de pregătire a oului pentru "împistrire"- fierberea lui înainte sau golirea. Acestea din urmă sunt păstrate ca ornament. Pentru ornamentare se foloseşte ceara caldă, cu care se trasează desenul pe oul alb, după care se cufundă în culoarea pregătită dinainte. Când oul trebuie să conţină mai multe culori, se cufundă succesiv în culori din ce în ce mai închise, după ce s-au "scris" motivele cu ceară, tot succesiv.

  • Obiceiuri de Paști

    Obiceiuri de Paști

    Element fundamental al calendarului religios dar şi al celui popular, ciclul Pascal alcătuieşte un sistem complex de sărbători şi zile marcate de anumite gesturi ce au ca scop asigurarea bunului mers al vieţii.
    În comunitatea tradiţională pregătirile pentru sărbătoarea Paştelui încep încă din prima zi a Postului Mare, care durează şapte săptămâni. Ciclul pascal se continuă după Duminica Învierii, cu încă şapte săptămâni, până la Înălţare.

  • Motive populare din România

    coord. Narcisa Alexandra Știucă - Căluşul, emblemă identitară, Editura Universităţii, Bucureşti, 2009 versiune digitală aprilie 2013

    Ritualul Căluşului este înscris pe Lista valorilor reprezentative ale patrimoniului imaterial al umanităţii alcătuită de UNESCO. Volumul prezintă rezultatele cercetării realizate prin grantul Căluşul – emblemă identitară şi factor de cunoaştere şi armonizare cu alte culturi europene derulat între 2006 şi 2008 în judeţul Olt şi în trei localităţi din Argeş, Dolj şi Teleorman. Abordarea subiectului urmărește o cercetare sistematică asupra Căluşului care să pună în valoare o serie de caracteristici ale acestuia ce s-au modificat substanţial în ultimele trei decenii.

  • Motive populare din România

    Motive populare din România

    Vă prezentăm, deocamdată, motive populare din: Suceava (de pe costume populare și țesături) culese de învățătoarea Tincu Olimpia, ce și-a desfășurat întreaga activitate profesională în Bucovina şi din judeţul Dâmboviţa, materiale primite prin amabilitatea drd. Adriana CUCIUREANU, cercetător ştiintific în cadrul Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa - Departamentul Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. Intenţionăm să adăugăm motive populare şi din alte zone etnografice pentru a putea oferi publicului larg o imagine completă privind motivele decorative, unele cu o vechime mai mare de un secol, de o mare varietate de forme (florale și geometrice) şi realizate într-o bogată paletă cromatică . Persoana de contact: Aurelia Duţu, aurelia@cimec.ro

  • Obiceiuri de Craciun

    Sărbătorile de iarnă la români

    La români sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 24 decembrie şi 7 ianuarie şi au ca puncte centrale zilele Crăciunului, Anului Nou şi Bobotezei (cu ajunurile respective), caracteristica lor cea mai importantă fiind repertoriul neasemuit de bogat în datine şi credinţe, în realizări artistice literare, muzicale, coregrafice etc. Colindele, colindele de copii, urările de belşug şi recoltă bogată cu Plugul, Pluguşorul, Sorcova, Vasilca, Jocurile cu măşti (Capra, Cerbul, Brezaia, Turca), Cântecele de stea sunt câteva din manifestările folclorice care fac din sărbătorile de iarnă unele din cele mai spectaculoase manifestări spirituale ale poporului nostru.

  • Obiceiuri de Paști

    Obiceiuri de iarnă - Sf. Andrei

    Caracterizată printr-o complexitate deosebită a actelor rituale legate de muncile pastorale și casnice, cu elemente de cult al morților și acte de influențare magică a norocului în viață și în căsnicie, sărbătoarea Sf. Andrei este răspândită pe întreg teritoriul țării.
    Începutul sezonului rece, al frigului și întunericului, precum și activitatea tot mai accentuată a lupilor, sunt semne ale haosului care precede venirea Anului Nou. Această zi este una propice pentru acte divinatorii și vrăji de ursită, previziuni meteorologice, la fel ca la sărbătorile mari care marchează un început.

  • Obiceiuri de Paști la Secui

    Obiceiuri de Paști la Secui

    Sunt două posibilităţi de pregătire a oului pentru "împistrire"- fierberea lui înainte sau golirea. Acestea din urmă sunt păstrate ca ornament. Pentru ornamentare se foloseşte ceara caldă, cu care se trasează desenul pe oul alb, după care se cufundă în culoarea pregătită dinainte. Când oul trebuie să conţină mai multe culori, se cufundă succesiv în culori din ce în ce mai închise, după ce s-au "scris" motivele cu ceară, tot succesiv.

  • Mesteri populari - Adela Petre

    Mesteri populari - Adela Petre

    Este membru al Academiei Artelor Tradiţionale. Unele dintre creaţiile sale, expuse în colecţii muzeale din ţară şi străinătate, au fost distinse cu numeroase premii. A expus lucrări în expoziţii din Franţa, Italia, Olanda, Grecia. Este un model de transmitere a meşteşugului deprins de la bătrâni şi continuă să adauge flori la butoniera artei populare buzoiene.

  • Atlasul Etnografic Român on-line

    Atlasul Etnografic Român on-line

    Pentru realizarea Atlasului au fost intervievaţi peste 18.000 de subiecţi cu profesiuni şi vârste diferite, mulţi născuţi in secolul al XIX-lea, şi s-au completat peste 6.000 de chestionare care însumează peste patru milioane de file. Multe din informaţiile consemnate atunci au dispărut pentru totdeauna din peisajul etnografic.

  • Chestionarul etnografic online – Atlasul etnografic al României

    Chestionarul etnografic online – Atlasul etnografic al României

    În anul 1976 se publică forma restructurată a Chestionarului AER, cu 1200 de întrebări şi peste 3000 de subîntrebări. Din motive practice, acesta a fost împărţit în opt fascicole: Aşezare - Gospodărie, Locuinţă - Interior, Ocupaţii, Meşteşuguri - Instalaţii tehnice populare, Port popular, Artă populară, Obiceiuri calendaristice şi Obiceiuri familiale. Chestionarul a surprins prezenţa fenomenelor etnografice la două momente de referinţă ale secolului al XX-lea: anul 1900 şi perioada efectuării cercetării de teren (1972-1982). Informaţiile de teren înregistrate de la 18.000 de subiecţi din 600 de sate pe baza unui chestionar de 1.200 de întrebări sunt valorificate sintetic, prin simboluri cartografice desenate pe hărţi, şi in extenso, prin publicarea unui corpus de Documente Etnografice Româneşti (DER).

    • Bibliotecă digitală

    • Dicţionar de Simboluri şi Credinţe Tradiţionale Româneşti

      Romulus Antonescu - Dicţionar de Simboluri şi Credinţe Tradiţionale Româneşti, 2009, Ediţie digitală 2016 2016

      Acest lexicon elaborat de regretatul etnolog Romului Antonescu își propune ca informațiile aflate în diferite lucrări etnologice să fie structurate în jurul unei singure realități, fie că aceasta era un obiect, un gest, o profesiune sau ocupație, un personaj anume, o etnie etc., dar limitându-se numai la zonele etno-folclorice ale arealului românesc contemporan. Nu s-au consemnat informații referitoare la basarabeni și și nici la grupurile etnice macedo-române, deoarece obiceiurile și credințele acestora sunt – de cele mai multe ori – contaminate de cele ale grupurilor etnice în vecinătatea sau în mijlocul cărora au trăit etnicii români.

    • Cercetarea etnologică de teren, astăzi (curs)

      Narcisa Alexandra Știucă - Cercetarea etnologică de teren, astăzi (curs), Editura Universităţii, Bucureşti, 2007

      Lucrarea de faţă este destinată în primul rând studenţilor Facultăţii de Litere secţia Studii culturale. Etnologie şi masteranzilor în antropologie, etnologie şi folclor. Ea va fi utilă, de asemenea, celor care urmează cursuri opţionale şi facultative, precum şi celor care vor alege ca subiect pentru lucrările de diplomă studii aplicate în aceste domenii.

    • Artă Populară din Zona Botoșanilor - Ceramica populară

      Angela Paveliuc Olariu: Artă Populară din Zona Botoșanilor - Ceramica populară; Comitetul pentru Cultură și Educație Socialistă al Județului Botoșani, Muzeul Botoșani, 1981 versiune digitală aprilie 2013

      Volum analizează ceramica populară din zona Botoșanilor, cu o privire amănunțită asupra ceramicii populare din această zonă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. De asemenea, este examinată succint și ornamentica vaselor ceramice. Lucrarea dispune și de numeroase reprezentări grafice și ilustrații care vin în sprijinul informațiilor aduse în discuție de către autoare prin intermediul acestei lucrări. Textul lucrării este disponibil atât în limba franceză și în limba engleză.

    • Angela Paveliuc Olariu: Artă Populară din Zona Botoșanilor

      Angela Paveliuc Olariu: Artă Populară din Zona Botoșanilor - Portul popular; Comitetul pentru Cultură și Educație Socialistă al Județului Botoșani, Muzeul Botoșani, 1980 versiune digitală aprilie 2013

      Volumul aduce în discuție portul popular tradițional din zona Botoșanilor. Ne sunt prezentate, în capitole separate, costumul femeiesc și costumul bărbătesc, după care ne este oferită și o scurtă privire de ansamblu asupra portului popular din zona Botoșanilor, la momentul publicării lucrării. Textul lucrării este disponibil bilingv, atât în limba franceză și în limba engleză, și este însoțit de câteva concluzii scurte. De asemenea, lucrarea se bucură de reprezentări și reproduceri grafice precum și de ilustrații numeroase.

    • Arta populară din Zona Botoșanilor; Scoarțe și lăicere

      Angela Paveliuc Olariu: Arta populară din Zona Botoșanilor; Scoarțe și lăicere; Comitetul pentru Cultură și Educație Socialistă al Județului Botoșani, Muzeul Botoșani, 1976 versiune digitală aprilie 2013

      Lucrarea de față a fost consacrată colecției de scoarțe și lăicere ce se afla în patrimoniul Muzeului Județean Botoșani la data publicării volumului. După un scurt istoric al acestor covoare țărănești, autoarea ne prezintă rolul lăicerelor și a scoarțelor în casa țărănească, precum și categoriile în care se împart acestea. Capitolul intitulat Tehnică și material este însoțit de reprezentări grafice și este urmat de un alt capitol care privește compoziția și concepția ornamentală a lăicerelor și a scoarțelor. Lucrarea dispune și de o versiune în franceză și engleză a textului, precum și de un bogat capitol de ilustrații.

  • Arhiva

    Al XV-lea Seminar Naţional de Etnoarheologie "focul, lutul, apa şi gestul"
    Târgul "Cocosul de Hurezi" 5 - 6 iunie 1998 (Vâlcea)
    Al XVIII-lea Seminar Naţional de Etnoarheologie; " Rit şi ritual magic. Cine, cu ce, cum şi de ce?"