Planşe
67. Craiva, com. Cricău, jud. Alba
Punct: Piatra Craivii

Cod sit: 4160.01
Autorizaţia de cercetare sistematică nr. 186/2005
Colectiv: Vasile Moga - responsabil, Cristinel Plantos (MNUAI), Daniel Costin Ţuţuianu (MCDR Deva), Mihai Gligor, Antoniu Marc, Răzvan Andrei (Univ. Alba Iulia), Alina Bădescu (DCCPCN Vâlcea).

După o pauză de peste trei decenii în intervalul cuprins între 13-31 iulie 2005, cu fonduri de la MCC au fost reluate cercetările arheologice sistematice în cunoscutul sit arheologic de la Piatra Craivii.
Din punct de vedere fizico-geografic, acesta se află plasat pe ramura de SE a Munţilor Apuseni, în subdiviziunea Trascău. Poziţia dominantă a stâncii de aici (cca. 1078 m) ce oferă o excelentă vizibilitate în bazinul mijlociu al Mureşului, numeroasele izvoare ce au rezolvat problema sursei de apă dar şi, nu în ultimul rând, bogatele zăcăminte metalifere, au constituit motive întemeiate a aşezării aici a diferitelor comunităţi umane din preistorie şi până spre sfârşitul evului mediu.
Investigaţiilor arheologice de aici sunt legate de cercetările începute în anul 1960 de către Gh. Anghel la cetatea medievală. Apariţia unor elemente de civilizaţie dacică au dus la o lărgire a colectivului şi la o mai mare amploare a cercetărilor de aici. Sub îndrumarea lui I. Berciu s-au descoperit şi cercetat mai multe terase antropogene alături de fortificaţia importantului centru dacic, indentificat ca anticul Apoulon. Între descoperirile remarcabile se numără o serie de spaţii de cult, ateliere etc. O serie de verificări şi sondaje, care au dus, printre altele la descoperirea unui al treilea sanctuar, au fost efectuate spre sfârşitul anilor '80 de către I. Glodariu şi V. Moga.
Precedentele campanii arheologice au dus la dezvelirea parţială a unui important obiectiv arheologic, cu o evoluţie istorică ce cuprinde locuiri din eneoliticul final/perioada de tranziţie la epoca bronzului (cultura Coţofeni), din bronzul mijlociu, Latène şi perioada medievală timpurie şi mijlocie.
În ceea ce priveşte descoperirile Latène, s-a constatat existenţa aici a unui puternic centru fortificat, indentificat ipotetic cu anticul Apoulon, la baza căruia, pe mai multe terase săpate în stâncă s-a dezvoltat aşezarea civilă. Între descoperirile cele mai importante sunt de menţionat tei sanctuare rectangulare, două incinte circulare, ateliere de prelucrare a metalelor ne/feroase şi a pietrei, gropi de cult etc.
Obiectivele campaniei din cursul anului 2005 au constat în lămurirea caracterului locuirii şi a stratigrafiei de pe terasa a V-a şi efectuarea unor sondaje pe o serie de terase ce nu au fost investigate sau care au beneficiat de o prezentare nesatisfăcătoare a lor şi începerea ridicării topografice a sitului.
Reluarea cercetărilor începând cu anul 2005 se înscrie într-un proiect mai larg de cunoaştere a specificităţii civilizaţiei dacice de pe ramura sud-estică a Munţilor Apuseni ce îşi doreşte, ca finalitate, valorificarea sa monografic.
În campania din anul 2005 autorii cercetărilor şi-au propus clarificarea succesiunilor stratigrafice de pe terasa a V-a, cea mai bogată din punct de vedere al structurilor de habitat şi inventar, dar şi a infrastructurii sale. Astfel, într-o zonă rămasă necercetată, situată în partea de NE a sa, a fost trasată secţiunea numită S I/2005, cu dimensiunile de 10 x 3 m, orientată NV-SE. A doua unitate de cercetare, notată SII/2005 a fost trasată la câţiva zeci de metri mai jos, pe o terasă din zona de SE a sitului, în punctul cunoscut sub denumirea Şura. Dimensiuni: 10 x 1,5 m, orientare NV-SE. Scopul trasării acesteia a fost de a lămuri şi aici situaţia stratigrafică, în contextul în care deşi s-au efectuat mai multe cercetări lipsesc informaţiile suplimentare. În fine, s-a mai trasat o a treia secţiune, perpendicular pe buza terasei a V-a, într-o zonă în care se pare că se află zidul de susţinere a terasei. Ea urmează a fi cercetată în cursul campaniei de anul viitor.
În SI/2005, imediat sub nivelul vegetal s-a conturat existenţa unui nivel compact de piatră, compus în cea mai mare măsură din calcare şi gresii. După curăţarea acestuia s-a putut observa destul de clar existenţa unei incinte circulare, formată din blocuri de piatră nefasonată, surprinsă în suprafaţa noastră în proporţie de peste 60%. Inventarul recoltat din zona acesteia este bogat, constând din fragmente de vase ceramice, piese de metal, resturi osteologice. Până la cercetarea integrală a sa ne păstrăm rezervele în ceea ce priveşte caracterul acesteia. Pe materialului obţinut, ea poate fi încadrată, deocamdată, în intervalul cuprins între sfârşitul sec. I a.Chr – jumătatea sec. I p.Chr.
SII/2005 a oferit informaţii şi rezultate importante în ceea ce priveşte evoluţia comunităţii dacice de la Piatra Craivii. Astfel, în cel de-al doilea careu, în partea superioară a pantei, a apărut traiectul unui „zid” de piatră nefasonată. În imediata apropiere, pe tot restul secţiunii a fost dezvelită şi cercetată parţial o locuinţă, care după toate datele, pare să fi avut un sfârşit violent. În interiorul acesteia au fost surprinse două vetre parţial suprapuse dar şi două gropi. Inventarul descoperit constă în fragmente şi vase ceramice întregibile, obiecte de fier şi bronz, resturi osteologice.
Cercetările din această campanie au confirmat rolul important al aşezării dacice de la Piatra Craivii. Ele au adus şi o serie de lămuriri cu privire la structurile de habitat, mai puţin cunoscute până acum. Investigaţiile se doresc a fi amplificate cu sprijinul MCC, în contextul în care situl se află într-un real pericol ca urmare a intensităţii a activităţii căutătorilor de comori.

Bibliografie:
Berciu, Al. Popa, H. Daicoviciu, La forteresse dace de Piatra Craivii (Transylvanie, Roumanie), Celticum 12, 1965, p. 115-163.
V. Moga, Aşezarea şi cetatea dacică de la Piatra Craivii (jud. Alba), Studii Dacice, Cluj-Napoca, 1981, p. 103-116.
B. Ciută, C. Plantos, Analiza arheobotanică a unui lot de seminţe carbonizate provenit din „silozurile” descoperite la Piatra Craivii, Apulum 42, 2005, p. 83-94.

Abstract:
The report presents the results of the archaeological campaign on the Dacian site from Piatra Craivii.
The objectives of the 2005 campaign were to clarify the character of the dwelling and the stratigraphy on the 5-th terrace (terrace V), to sound other terraces that have not been investigated yet or had an unsatisfactory research and to begin the topographical measurements on the site.
The resuming of the investigations from 2005 is part of a wider project that aims to understand the Dacian civilization on the Southeast of the Apuseni Mountains in order to achieve a monograph.
During 2005, the authors of the research intended to clarify the stratigraphical succession on the terrace nr. V, the richest in habitat structures and inventory, and its infrastructure. In an unknown area from the NE side there was made a section S I/2005, 10 x 3 m, oriented NV-SE. A second research unit, SII/2005 was made a few meters below, on a SE terrace, in the point „Şura”. Dimensions: 10 x 1.5 m, orientation NV-SE. The aim of this section was to clarify the stratigraphy too, due to the lack of information. A third section was made perpendicularly on the edge of the terrace V, where it seems to have been the support wall of the terrace. This will be studied during the following campaigns.