Vasile Ursachi

Selecţie lucrări publicate în reviste

Vasile Ursachi









Legături:

Muzeul de Istorie din Roman
50 de ANI

Vasile Ursachi, 2007.

Episcopia Romanului cercetari arheologice,
Vasile Ursachi, 2008.

Tezaurul eneolitic de la Brad,
Vasile Ursachi,
editura Papirus Media, 2012.

Ion Ioniță, Vasile Ursachi - Văleni, o necropolă a dacilor liberi
– Editura Junimea, Iași, 1988.


Muzeul de Istorie din Roman

Un semn sarmatic pe o stelă funerară descoperită la Tansa, judeţul Iaşi
     Deşi vestigiile sarmatice sunt destul de numeroase în spaţiul răsăritean al României, orice nouă descoperire aduce un plus de informaţie. Este şi cazul unei stele funerare sarmatice, descoperită întâmplător în localitatea Tansa din judeţul Iaşi. Chiar dacă nu este cunoscut contextul arheologic din care provine această piesă, autorul articolului face o prezentare amplă a descoperirilor de acest fel, punând accentul mai ales pe simbolurile întâlnite pe acest gen de stele. În cazul piesei de la Tansa, simbolul incizat în piatră îşi găseşte cea mai apropiată analogie la Tescani. În lipsa contextului arheologic, stela de la Tansa nu a fost încadrată cronologic foarte precis, dar prin raportare la anumite evenimente istorice, autorul se exprimă pentru o datare mai largă a sa, din a doua jumătate a sec. I p. Chr. şi chiar în sec. II. P. Chr.
Necropola din Sec. II-III d. Chr. de la - Izvoare - Bahna jud. Neamţ
     În cadrul acestui articol sunt prezentate rezultatele cercetărilor efectuate într-o necropolă a dacilor liberi, descoperită în anii ’60 pe teritoriul localităţii Izvoare, din judeţul Neamţ. Deşi nu a fost o săpătură foarte amplă, au putut fi cercetate 33 de morminte, toate de incineraţie. În majoritatea cazurilor, resturile funerare au fost depuse în vase cu rol de urnă, dar şi direct în gropi. Cele mai multe morminte sunt individuale, dar au fost semnalate şi unele duble. Un loc important a fost rezervat prezentării materialului arheologic, alcătuit în mare parte din ceramică, analizată tipologic. Pe lângă olărie, în morminte au fost identificate şi numeroase piese de podoabă şi vestimentare, precum fibule, mărgele, pandantive, cercei. În lipsa unele elemente foarte stricte de datare, necropola dacică de la Izvoare-Bahna a fost încadrată între prima jumătate a sec. II p. Chr. şi sfârşitul sec. III p. Chr.
Iniţierea cercetărilor Arheologice sistematice la Cetatea Nouă a Romanului
     Cetatea Nouă a Romanului este una dintre puţinele fortificaţii medievale din Moldova Centrală, dar care nu a beneficiat de o cercetare foarte amplă. Autorul face o trecere în revistă a situaţiei în care s-a găsit această cetate până la începerea cercetărilor arheologice, care au demarat în 1959. Primele săpături, efectuate sub egida Muzeului din Roman, au urmărit stabilirea modului şi a etapelor de construcţie ale cetăţii. Ulterior, în anii 1964-1967, cercetările au fost reluate sub coordonarea lui Lucian Chiţescu. Cu acest prilej, a fost descoperită o mare parte din fortul iniţial şi şase turnuri din curtina exterioară. Autorul face o trecere în revistă şi a principalelor materiale arheologice identificate în propriile săpături, care au adus şi elemente concrete de cronologie, potrivit cărora fortificaţia a funcţionat în perioada sec. XV-XVII.
Fortificaţii dacice pe valea Siretului
     Autorul analizează în acest studiu problema fortificaţiilor dacice de pe valea Siretului, pornind în principal de la propriile cercetări efectuate în două dintre cele mai importante dave din Moldova, Brad şi Răcătău. Sunt trecute în revistă principalele opinii legate de categoriile de fortificaţii întâlnite în lumea dacică. Autorul aduce în discuţie cele mai importante elemente ale celor trei cetăţi menţionate anterior, pornind de la amplasamentul lor, dimensiuni, etape de locuire, stratigrafie. Spre exemplu, în cazul cetăţii de la Brad (jud. Bacău), au fost identificate trei faze de fortificare, care se diferenţiază prin modul şi tehnica de construcţie, reflectate în stratigrafia sitului. Sunt discutate apoi şi detalii referitoare la cetatea de la Răcătău, în care, pe lângă elementele de fortificare antropică, dacii au valorificat şi amplasamentul deosebit al staţiunii. În fine, autorul readuce în prim plan cele mai importante caracteristici ale cetăţii dacice de la Poiana (jud. Galaţi), poate cea mai bine cercetată din arealul est-carpatic. Pe lângă aceste dave, autorul mai aminteşte şi alte cetăţi, dar mai puţin cunoscute şi poate cu o importanţă mai mică în sistemul defensiv din perioada clasică a civilizaţiei dacice. O concluzie importantă a studiului de faţă este aceea că cetăţile dacice nu aveau doar rol militar, acestea fiind în principal centre administrative, politice şi religioase.
Cetatea dacică de la Răcătău
      În cadrul acestui articol autorul face o prezentare sintetică a cetăţii dacice de la Răcătău, aflată în judeţul Bacău. Sunt enunţate principalele repere legate de această fortificaţie aflată pe valea Siretului, de la primele menţiuni, înregistrate în sec. XIX, şi până la cercetările din a doua jumătate a secolului trecut. Cele mai vechi urme de locuire din cadrul acestui sit aparţin epocii bronzului, urmate de cele din prima epocă a fierului, dar staţiunea este importantă mai ales prin vestigiile deosebit de valoroase aparţinând dacilor. Datele arheologice înregistrate ca urmare a numeroaselor campanii de săpături au arătat că bazele fortificaţiei dacice au fost puse la mijlocul sec. I. a. Chr. Un loc deosebit în cadrul studiului este rezervat descrierii materialelor arheologice identificate în cadrul sitului, în funcţie de principalele categorii identificate: ceramică, unelte, obiecte cu caracter religios, podoabele şi piesele vestimentare. Şi în acest caz, în vecinătatea fortificaţiei au fost identificate şi cercetate mai multe morminte tumulare, care pun într-o lumină nouă comportamentul funerar al comunităţilor dacice de la răsărit de Carpaţi.
Cetatea dacică de la Brad în contextul culturii materiale şi spirituale ale dacilor estcarpatici
     Una dintre cele mai importante fortificaţii dacice de pe valea Siretului, cetatea de la Brad a fost cercetată sistematic pe parcursul a 42 de campanii de săpături arheologice. Rezultatele obţinute prin investigarea acestui sit sunt deosebite şi confirmă o locuire intensă a acestui spaţiu, din eneolitic şi până în primele secole ale mileniului I. p. Chr. Staţiunea de la Brad se remarcă atât prin amplasamentul său strategic, dar şi prin structura sa: fortificaţia geto-dacică este alcătuită dintr-o acropolă, care este separată printr-un şanţ de aşezarea deschisă. În vecinătatea se găseşte şi o importantă necropolă tumulară. Valoarea acestui sit derivă atât din stratigrafia sa complexă, la care se adaugă un număr considerabil de locuinţe (peste 600), plus că tot aici au fost descoperite şi mai multe construcţii de cult. Este semnalat un aşa-numit "palat”, dar şi un sanctuar circular, care, împreună cu mai multe gropi rituale, ar putea indica existenţa în acest loc a unui centru religios.
Descoperiri arheologice în comuna Stăniţa, judeţul Neamţ
     Studiul de față trece în revistă descoperirile arheologice din comuna Stănița insistând cu precădere asupra tezaurului de monede romane imperiale dezvelit întâmplător în 1960. Încercând să stabilească mai exact contextul arheologic din care provenea tezaurul autorul a efectuat săpături arheologice pe dealul Siliște, în locul descoperirii. Cercetarea a reliefat existență unei așezări carpo-dacice cu un singur nivel de locuire, datată pe baza inventarului în sec. II-III e.n. În continuarea articolului Vasile Ursachi face o analiză riguroasă a 12 monede imperiale romane, recuperate din tezaur, dintre care doi denari şi 10 exemplare argintate, emisiuni ale secolului al II-lea e. n., între anii 114-180, pe care le compară cu descoperiri similare și le plasează în raport în categoria falsurilor neoficiale (barbare).
 
Despre autor:
 
CURRICULUM VITAE
 
Ursachi Vasile, com. Havârna, jud. Botoşani, 30 dec. 1934, şcoala generală în com. Havârna,1941-1946, Şcoala Pedagogică Şendriceni-Dorohoi, Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, Fac. de Istorie ; doctorat, 1986 Universitatea " Alex. I. Cuza", conducător Acad. Mircea Petrescu Dîmboviţa, Muzeul de Istorie Roman; director muzeu de la 1 septembrie, 1957 până la 31 dec. 2004; diplomat universitar, cercetător ştiinţific gradul I, expert în arheologie, Premiul Academiei Române "Vasile Pârvan" în anul 1991, Cetăţean de onoare al municipiului Roman, Ordinul "Meritul Cultural în grad de Comandor", membru al Institutului Naţional de Tracologie, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru al Institutului de Preistorie şi Protoistorie Cluj-Napoca, membru de onoare al Institutului de Arheologie Iaşi al Academiei Române, membru al Adunării Naţionale a Bisericii Ortodoxe Române - două legislaturi - 2000-2008. A pasrticipat la Congresul de Pre şi Protoistorie de la Praga -1966; Congresul de Istorie de la Bucureşti, 1980; Congresul de Tracologie, Bucureşti, 1980; Belgrad, 1981; Chişinău, 2005.
Activitate profesională: Am condus peste 20 de şantiere arheologice, printre care: Văleni, Aldeşti, Săbăoani, Roman - CNR şi Episcopie, Tămăşeni, Brad, Pânceşti, Bozieni. Am publicat peste 190 articole de specialitate.
Lucrări volume:
1. V. Ursachi, "Cetatea dacică de la Brad - Zargidava", Buc. 1995, 600 pagini;
2. I. Ioniţă, V. Ursachi, "Văleni - o mare necropolă a dacilor liberi", Ed. Junimea, Iaşi, 1988, 200
pagini, Premiul Academiei;
3. V. Căpitanu, V. Ursachi, "Ghidul monumentelor din jud. Bacău şi Neamţ", Bacău, 1971, 128 p
4. V. Ursachi, "Roman - mic îndreptar turistic", Ed. Meridiane, Buc. 1977, 70 pagini;
5. V. Ursachi, "Istoria oraşului Roman - 1392-1992", Bacău 1992 - coordonator general, 400 p.
6. V. Ursachi, "Situl arheologic de la Brad", Buc. 1996, 42 pagini;
7. V. Ursachi, "Monografia arheologică - Săbăoani", vol. I, 585 pagini, Ed. Demiurg, 2007.
8. V. Ursachi, "Monografia arheologică - Săbăoani", vol. II, 461 pagini, Ed. Demiurg, 2010.
9 .V. Ursachi, Episcopia Romanului - Cercetări arheologice, Ed. Filocalia, 2008, 247 pag.
10 V. Ursachi, Muzeul de Istorie Roman - 50 de ani, 330 pagini, Editura Grafit, Roman, 2007.
- Peste 10 cataloage de expoziţii interne şi internaţionale - în colaborare
Selecţie lucrări publicate în reviste:
1. V. Ursachi - Piese de harnaşament descoperite în aşezarea daco-carpică de la Săbăoani,
Memoria Antiquitatis, I, 1969, pp. 327-331.
2. V. Ursachi - Săpăturile arheologice de la Văleni (jud. Neamţ), Materiale şi Cercetări
Arheologice, I, 1970, pp. 263 – 270.
3. V. Ursachi - Ceramica dacică pictată din Cetatea de la Brad, M.A., XV-XVII, pp. 43 – 97.
4..V. Ursachi - Contribuţii la problema dispariţiei aşezărilor de tip "dava", Iaşi, 1994, Omagiu lui
Alexandru Zub, la împlinirea a 60 de ani.
5. V. Ursachi - Le dépöt d'objets de parure énéolithique de Brad, com. Negri, dép. De Bacău,
Bibliotheca Archeologica Iassiensis, IV, Iaşi, 1990, p. 335 – 386.
6. V. Ursachi - Elementele decorative ale cănilor geto-dacice, A.M. XVIII, Buc. 1995.
7. V. Ursachi, "Zargidava - centrul politic al regilor daci" în "Zargidava", Bacău, 2002, p. 7-16
8. V. Ursachi - Sanctuarul de la Brad, în Lucrările Colocviului Internaţional - Braşov, 19-21
oct. 2006.
9.V. Ursachi, "Scurtă prezentare a descoperirilor arheologice din prima epocă a fierului şi
epoca geto-dacică în judeţul Bacău", Carpica XXXVI, 2007, p. 42-127.
10. V. Ursachi, Un semn sarmatic pe o stelă funerară descoperită la Tansa, judeţul Iaşi, în
volumul Omagiu Mircea Babeş, dedicat prof. univ. Mircea Babeş, Piteşti, 2011, p. 305-314.
11. Vasile Ursachi, Fortificaţii dacice pe Valea Siretului, în vol. Geto-Dacii dintre Carpaţi şi
Nistru în sec. II î. Chr. - se. II d. Chr., p. 162-186.
 
LISTA PRINCIPALELOR LUCRĂRI PUBLICATE
 
  1. V. Ursachi - Contribuţii la problema ritului de înmormântare la carpo-daci, Carpica II, 1969, p. 199-201;
  2. V. Ursachi - Piese de harnaşament descoperite în aşezarea daco-carpică de la Săbăoani, Memoria Antiquitatis, I, 1969, pp. 327-331;
  3. V. Ursachi - Cercetări arheologice efectuate de Muzeul de Istorie din Roman în zona râurilor Siret şi Moldova, Carpica, I, 1968, pp. 111-188;
  4. V. Ursachi - Contribuţii la problema aşezărilor dacice de pe Valea Siretului, Memoria Antiquitatis, I, 1969, pp. 105 - 119;
  5. V. Ursachi - Săpăturile arheologice de la Văleni (jud. Neamţ), Materiale şi Cercetări Arheologice, I, 1970, pp. 263 - 270;
  6. V. Căpitanu şi V. Ursachi - Două tezaure de denari romani republicani descoperite la Răcătău şi Pânceşti, Carpica, IV, 1971, pp. 167 - 195
  7. M. Chiţescu şi V. Ursachi - Două tezaure romane imperiale descoperite în Moldova, Carpica, II, 1969, pp. 143 - 156;
  8. V. Căpitanu şi V. Ursachi - O nouă cetăţuie dacică pe Valea Siretului, Carpica, II, 1969, 37 p.
  9. O. Necrasov, V. Ursachi, D. Botezatu şi Gh. Ştefănescu - Studiul resturilor osoase din mormintele cimitirelor birituale de la Gabăra-Moldoveni şi Săbăoani I (jud. Neamţ) sec. II - III e.n. S.C. Antropologie, tomul 6, nr. 1, 1969, pp. 7 - 15;
  10. V. Căpitanu şi V. Ursachi - Descoperiri geto-dacice în judeţul Bacău, Crisia, 1972, 97 -114;
  11. V. Ursachi - Principaux rèsultats des feuilles archéologiques de Brad, Actes du II-a Congrès Internaţ ional de Thracologie, vol II, Bucureşti, 1980, pp. 61 - 70;
  12. V. Căpitanu und V. Ursachi - Brad und Răcătău, zwei getisch-dakische befestigte Siedlungan (Kreis Bacău), Thraco-Dacica, Bucureşti, 1976, pp. 271 - 277;
  13. V. Ursachi - Elemente şi influenţe romane la est de Carpaţi în secolele II - III e.n., Hierasus, 1978, pp. 147 - 185;
  14. V. Căpitanu, C. Buzdugan şi V. Ursachi - Săpăturile de la Buda (r. Buhuşi), Materiale, VIII, 1962, pp. 141- 144
  15. Ioniţă şi V. Ursachi - Noi date arheologice privind riturile funerare la carpo-daci, S.C.I.V., 2, pp. 213 - 226;
  16. Ioniţă şi V. Ursachi - La nécropole carpe des II - III siècles de n.e. à Văleni, Inventaria Arheologica, Roumanie, fascicola 9 (R52 - R 63, 14 feuilles), 1977;
  17. Ioniţă şi V. Ursachi - Nouvelles donnés archéologiques concernant les carpo-daces, Actes  du VII-e Congrès Internaţional des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques, Praga, 1966, vol. 2, pp. 1022 - 1024;
  18. V. Ursachi - Noi sisteme de fortificaţii în aşezarea dacică de la Brad (jud. Bacău), Materiale şi Cercetări Arheologice, Tulcea, 1980, pp. 178 - 182;
  19. V. Ursachi - Cele mai vechi dovezi ale practicării agriculturii la Brad, judeţul Bacău, Cercetări Agronomice în Moldova, XVIII, vol. 2 (70), Iaşi, 1985, pp. 159 - 162;
  20. V. Ursachi - Sanctuarul dacic din cetatea de la Brad - M.A., XII-XIV, pp. 93 - 107;
  21. V. Ursachi - Rituri şi ritualuri de înmormântare în aşezarea de la Brad, M.A., XII-XIV,  47 p.
  22. V. Ursachi - Fortificaţii dacice pe Valea Siretului, Carpica, XVIII-XIX, 1986 - 1987, 20 p.
  23. V. Ursachi - Ceramica dacică pictată din Cetatea de la Brad, M.A., XV-XVII, pp. 43 - 97;
  24. V. Ursachi - Cetatea dacică de la Brad - Thraco-Dacica, 1987, VIII, 1 - 2, pp. 100 - 126;
  25. V. Căpitanu, V. Ursachi-Cetatea dacică de la Moineşti, Carpica, XVIII-XIX, 1986-1987, 16 p
  26. V. Ursachi, V. Bârliba - Descoperiri monetare din aşezarea dacică de la Brad, A.M., XV, 1992, pp. 97 - 105;
  27. V. Ursachi - Depozitul de obiecte de podoabă eneolitice de la Brad, com. Negri, jud. Bacău, Carpica XXIII/1, 1992, pp. 51 - 103;
  28. V. Ursachi, D. Hordilă, M. Alexianu, Gh. Dumitroaia, Dan Monah, Cercetări de suprafaţă pe Valea Siretului, la nord de municipiul Roman, M.A., XVIII, 1992, pp. 145 - 176;
  29. V. Ursachi - Dava geto-dacică de la Brad, jud. Bacău, Materiale şi Cercetări Arheologice, Bucureşti, 1992, pp. 115 - 120;
  30. V. Ursachi - Vasile Pârvan şi "davele" de pe Siret, Carpica XXIII/1, 1992, pp. 125 - 130;
  31. V. Ursachi - Cetatea dacică de la Brad, Chişinău, 1991, p. 38 - 42, sesiune comunicări;
  32. V. Ursachi - Zargidava, Roumanie pages d' histoire, VI, nr. 3 - 4/1981, pp. 149 - 152;
  33. V. Ursachi - Cetatea dacică de la Brad, Symposia Thracologica, Craiova, I, 1983, p. 59 - 61;
  34. V. Mihăilescu Bârliba, V. Ursachi - Tezaurul de monede romane descoperit la Traian, judeţul Neamţ, A.M., XII, Iaşi, 1988, p. 117 - 130;
  35. V. Căpitanu, V. Ursachi - Necropola carpică de la Poiana - Negri, jud. Bacău, Carpica, XXIII/2, p. 143 - 149;
  36. V. Ursachi - Necropola din sec. IV de la Săbăoani, M.A., XIX, 1994, p. 261 - 278;
  37. V. Ursachi - Contribuţii la problema dispariţiei aşezărilor de tip "dava", Iaşi, 1994, Omagiu lui Alexandru Zub, la împlinirea a 60 de ani, p.   
  38. V. Ursachi - Le dépöt d'objets de parure énéolithique de Brad, com. Negri, dép. De Bacău, Bibliotheca Archeologica Iassiensis, IV, Iaşi, 1990, p. 335 - 386;
  39. V. Ursachi - Situl arheologic de la Brad, Buc., 1996;
  40. V. Ursachi - Elementele decorative ale cănilor geto-dacice, A.M. XVIII, Buc. 1995;
  41. V. Ursachi - Tezaurul de monede romane de la Tămăşeni, Carpica, 1997;
  42. V. Ursachi - Contribuţia cercetărilor arheologice în cetatea dacică de la Brad la cunoaşterea culturii geţilor est-carpatici, Carpica XXVI, 1997, p. 43 - 49;
  43. V. Ursachi - Aşezarea dacică de la Pânceşti, Carpica XXIX, p. 83 -112, Bacău 2000
  44. V. Ursachi - Un mormânt hallstattian descoperit la Aldeşti-Secuieni, Musaios 2001
  45. V. Ursachi - Un nouveau motif dècoratif sur la poterie dace peinte, Studia Antiqua et Archaeologica, VII, Iaşi, 2000, p. 345-350
  46. V. Ursachi - Aşezarea dacică de la Tămăşeni, jud. Neamţ,  Memoria Antiquitatis, XXII,  70 p.
  47. V. Ursachi-Aşezarea dacică de la Gâdinţi, com. Sagna, jud. Neamţ, Carpica, XXX, 2001, 29 p
  48. V. Ursachi, “Zargidava - centrul politic al regilor daci” în “Zargidava”, Bacău, 2002, p. 7-16
  49. V. Ursachi, “Muzeul de Istorie Roman” în Prix Européen du Musée de l'Année – des
  50. candidats 1997 -  p. 60, 379
  51. V. Ursachi, „Fortificaţiile dacilor pe Valea Siretului Mijlociu” în Buletinul Muzeului Militar Naţional 1/2003, partea II-a, Bucureşti 2003, p. 46-53;
  52. V. Ursachi, „La necropole tumulaire de Brad”, în The 2-nd International Symposium of funerary archaeology, Tulcea, 1995, p. 38;
  53. V. Ursachi, O nouă descoperire legată de gropile de cult geto-dacice, CUMIDAVA, XXV, Braşov 2002, p. 21-25;
  54. V. Ursachi - Spaţiul public în „dava de la Brad” în Scripta in honorem nonagenarii magistri  
  55. Mircea Petrescu Dâmboviţa oblata - Iaşi 2005, p. 621-634;
  56. V. Ursachi - Sanctuarul de la Brad,  în Lucrările Colocviului Internaţional - Braşov, 19-21 oct. 2006;
  57. V. Ursachi - Biserica Sfânta Vineri din Roman - contribuţii arheologice, în revista Cronica Romanului;
  58. V. Ursachi - Elemente de cult în cetatea dacică de la Brad, în Lucrările Congresului IX de  Tracologie - Chişinău 2005;
  59. V. Ursachi - Iniţierea cercetărilor arheologice de la Cetatea Nouă a Romanului în Lucrările Sesiunii Ştiinţifice Roman 2004
  60. V. Ursachi - Roman - Strada Mare” în volumul Lucrările Sesiunii dedicate celor 611 ani de la prima atestare documentară a Romanului;
  61. V. Ursachi - Un nou element al procesului de urbanizare la daci  în Lucrările Sesiunii Ştiinţifice Piatra-Neamţ, 1999, p. 13
  62. V. Ursachi, „Noi sisteme de fortificaţii în aşezarea dacică de la Brad”, în Materiale şi Cercetări Arheologice, Tulcea, 1980, p. 178-182.
  63. V. Ursachi, „Aşezarea dacilor liberi de la Rocna”, în Omagiu Florea Costea, 2007
  64. V. Ursachi,  „Cetatea dacică de la Brad”, în Lucrările Sesiunii de Comunicări, Chişinău,  1991, p. 38-42
  65. V. Ursachi, „Scurtă prezentare a descoperirilor arheologice din prima epocă a fierului şi epoca geto-dacică în judeţul Bacău”, Carpica XXXVI, 2007, p. 42-127
  66. V. Ursachi, „Tombes tumulaires de l’Ậge du Fer dans de Sud-Est de l’Europe”, în Actes du IIe Colloque International d’Archéologie Funéraire, Tulcea, 2000, p. 231
  67. V. Ursachi, „Rites et rituels funéraires chez les daces de la cité de Brad, commune de Negri, départament de Bacău”, Tulcea, 2000, p. 169-183
  68. V. Ursachi, Aşezarea şi necropola din sec. IV d. Chr. De la Săbăoani, în Omagiu lui Gavrilă Simion la a 80-a aniversare, p. 239-254.
  69. V. Ursachi, Elemente de spiritualitate geto-dacice în contextul descoperirilor de la Brad, Simpozion Thracologie, nr. 3, Constanţa, 1985, p. 84-86.
  70. V. Căpitanu, V. Ursachi, Cetatea dacică de la Moineşti, Simposia Thracologica, nr. 6, P..Neamţ, 1988.
  71. V. Ursachi Aşezarea sec. VI-VII de la Săbăoani, în Omagiu lui Valeriu Sârbu, Brăila, 2010, p. 557-587.
  72. V. Ursachi, Necropola de la Izvoare - Bahna din sec. II-III d. Chr., în Rev. Acta Musei Tutovensis, nr. V, 2010, p. 7-76.
  73. V. Ursachi, Descoperiri arheologice în comuna Stăniţa, Neamţ - file de istorie, Roman, 2009, Ed. Filocalia, p. 59-84.
  74. V. Ursachi, Scurtă prezentare a descoperirilor arheologice din perioada primei epoci a fierului - Hallstatt şi din epoca geto-dacică sec. IV î. Chr. în jud. Bacău, Carpica, XXXVI, 2007, p. 42-128.
  75. Cercetările arheologice de la Săbăoani „La Bisericuţă II”, în „Ca toţi să fie una”, volum dedicat Episcopului Petru Gherghel la 70 de ani, 2010, p. 231-262.
  76. V. Ursachi, Cercetările arheologice de la Episcopia Romanului, în Revista 613 ani de la prima atestare documentară a Romanului, 2006, p. 59-66.
  77. V. Ursachi, Dovezi ale începutului creştinismului în zona Romanului, în Revista 614 ani de la  prima atestare documentară a Romanului, 2007, p. 5-9.
  78. Vasile Ursachi, Două monumente din rezervaţia arhitectonică a străzii Ştefan cel Mare, în Revista 619 de la prima atestare documentară a Romanului, 23011, p. 49-54.
  79. Vasile Ursachi, In Memoriam Dr. Epifanie Cozărăscu, în Revista 619 ani de la prima atestare documentară a Romanului, 2011, p. 182-183.
  80. V. Ursachi, Cetatea dacică de la Brad în contextul culturii materiale şi spirituale ale dacilor estcarpatici, în Revista Angustia, 27 pagini.
  81. V. Ursachi, Un semn sarmatic pe o stelă funerară descoperită la Tansa, judeţul Iaşi, în volumul  Omagiu Mircea Babeş, dedicat prof. univ. Mircea Babeş, Piteşti, 2011, p. 305-314.
  82. V. Ursachi, Cetatea dacică de la Răcătău, în volumul Geto-Dacii dintre Carpaţi şi Nistru în sec. II î. Chr. - sec II d. Chr., p. 278-323.
  83. V. Ursachi, Cetatea dacică de la Brad, în vol. Geto-Dacii dintre Carpaţi şi Nistru în sec. II î. Chr. - sec. II d. Chr., p. 324-386.
  84. Vasile Ursachi, Fortificaţii dacice pe Valea Siretului, în vol. Geto-Dacii dintre Carpaţi şi Nistru în sec. II î. Chr. - se. II d. Chr., p. 162-186.
cIMeC.ro
2015
 
 

cIMeC - 2015