204. Târgoviște, jud. Dâmbovița

Punct: Biserica Grecilor

Cod sit: 65351.06

Colectiv: Petru Virgil Diaconescu, Gheorghe Olteanu (CNMCD Târgoviște)

Cercetările au fost impuse de excavațiile ocazionate de reabilitarea rețelei de apă potabilă din Târgoviște din vara anului 2000, întreprinse de CNMCD Târgoviște. Descoperirea în zona din imediata apropiere sudică și vestică a Primăriei municipiului Târgoviște, a mai multor morminte medievale (Str. Revoluției, respectiv Poet Gr. Alexandrescu), au impus oprirea săpăturilor propriu-zise în perimetrul construcției amintite, mai precis pe trotuarul din spatele Primăriei, a unei secțiuni de 15 x 2 m, secțiune ce a fost adâncită până la -3 m față de cota actuală a terenului. S-a încheiat în acest sens un adițional la contractul general cu R.A.G.C. Târgoviște, beneficiarul și finanțatorul întregii lucrări de pe teritoriul municipiului (Pl.1).

Probleme dificile am întâmpinat nu numai datorită amplasării cercetării într-o zonă aglomerată, dar și din cauza informațiilor documentare vagi și lapidare. În urma excavațiilor desfășurate în timp pentru diverse utilități publice au fost descoperite morminte în perimetrul de care ne ocupăm, biserica cercetată, fiind sesizată în urmă cu patru decenii la amplasarea canalizării de către preotul Ioan Vătășescu de la Biserica Lemnu aflată în imediata apropiere, cât și de fostul director al muzeului, pe atunci orășenesc, Radu Gioglovan, menționându-se printre altele la intersecția străzilor Revoluției cu Poet Gr. Alexandrescu și existența unui cavou din cărămidă.

Singurele informații pertinente sunt cele legate de amplasarea și construcția la sfârșitul secolului trecut a Primăriei, documente ce fac referiri și la destinația anterioară a zonei cercetate. Toma Svințu, într-un studiu mai vechi pe baza documentelor din arhivele locale, arată că sistematizarea centrului comercial al orașului plin de dughene și maghernițe insalubre începe de la 1870. Vechiul local al Primăriei mic și insalubru necorespunzând cerințelor în 1889 este expropiat un teren în suprafață de 2169 m2, pentru construirea noului local. În 1896, anul demarării lucrărilor de construcție este cumpărat și terenul vecin spre N celui expropiat anterior, de la N. Zenide împreună cu casa cu etaj ce avea fațada spre strada Poet Gr. Alexandrescu, este adevărat prost conservată, dar care va fi folosită provizoriu pentru unele din serviciile Primăriei (T. Svințu, Valahica, 2, Târgoviște, 1970, p. 290 - 291). Respectivele documente însă nu lămuresc problema în cauză. Radu Gioglovan aprofundând problema și știind de existența cimitirului și a bisericii, descoperă că terenurile expropiate în 1889 se aflau amplasate pe locul denumit în vechime "mahalaua grecilor" și atribuie biserica acestora (R. Gioglovan, Valahica, 10 - 11, Târgoviște, 1978-1979, p. 217). În mare, aceasta este informația documentară de care dispunem. Să vedem cum se pot ele corobora cu rezultatele cercetării. Precizăm de la început caracterul ei deocamdată informativ, extinderea în spațiul liber de construcții de lângă Primărie fiind obligatorie pentru lămurirea acestor pagini de istorie medievală a orașului a cărei importanță o vom expune în finalul prezentului raport.

Prezentarea cercetării. Din cauze obiective, dar și subiective, mormintele în număr de 15 nu au putut fi cercetate integral, obținându-se oricum date cel puțin al întinderii acestora în timp și spațiu. Numai după descoperirea monumentului medieval s-au putut opri pentru o lună lucrările de construcție și întreprinde cercetări propriu-zise.

Stratigrafia este destul de simplă, această constatare rezultând, în urma lucrărilor de sistematizare a terenului pe

care s-a ridicat în 1896 noul local al Primăriei, cât și a străzilor adiacente, lucrări ce coboară nivelul de călcare în zonă, distrugând cel puțin pentru zona cercetată atât nivelul de construcție al clădirilor cât și pe cel de săpare al mormintelor. Deasupra pietrișului cu nisip în care este fundată biserica se poziționează un strat de pământ roșcat lutos suprafața lui aflându-se pe la -1,6 / -1,8 m față de nivelul trotuarului. În exteriorul lăcașului spre N acesta este delimitat de cel următor, de o depunere subțire cu pigmenți de cărbune, suprapus de o alta, de astă dată groasă de circa 0,8 m, de culoare arămiu-roșcată cu pigmenți de cărbune și chirpici și rare fragmente ceramice, ce se pot încadra cu o anumită marjă de eroare în prima jumătate a sec. XVI, următorul gros de circa 0,4 m cu urme de mortar și cărbune este ultima depunere medievală urmând nivelul de demolare a clădirilor sau a ruinelor (cazul bisericii) și în sfârșit amenajările terenului din ultima sută de ani (pl.2).

Construcțiile.

1. Biserica. Orientată conform regulii, E - V, a fost tăiată pe direcția opusă N - S, de secțiunea amintită. Precizăm că monumentul este distrus în proporție de 50% de strada Poet Gr. Alexandrescu (înainte de 1896 era deviată spre SV) de canalizare gaze, telefoane, apă, etc., continuarea cercetărilor fiind deosebit de dificilă. Noutatea, cel puțin pentru Târgoviște, este descoperirea faptului că respectivul lăcaș de cult prezintă subsol, acesta fiind de fapt descoperit, parterul fiind ras de amenajările moderne și contemporane.

S-au identificat zidurile laterale de N și S (fig. 2/1-2), din cărămidă (25 x 13,5 x 4,5 m) ridicate în groapa de fundație a beciului pe o fundație din bolovani de râu groasă de numai 0,2 - 0,3 m înălțimea păstrată a zidurilor beciului variind între 1,8 - 2,5 m, grosimea de circa 1m. Zidul lateral de S prezintă un soclu la interior lat de 0,4 m și la 0,5 m de fundație de la marginea lui superioară fiind amenajată o podină din lut groasă de 6 m. Beciul bisericii lat de 8 m nu era prea înalt, în orice caz prezenta tavan pe planșeu din lemn. Într-o etapă ulterioară, probabil spre 1700 se schimbă sistemul de închidere, apar bolți în semicupole cel puțin patru sprijinite pe un stâlp central din cărămidă pătrat în secțiune cu latura de 1 m, iar pe latura de stâlpi cu aceleași dimensiuni legați de pereții laterali (fig. 1/1); ridicați tot din cărămidă, însă cu dimensiunile de 21 x 11 x 4 m ei fiind tot în secțiune pătrată cu latura de 1 m (fig. 1/2). Înălțimea beciului, acum se poate aproxima la 1,7 m după arcul de boltă păstrat pe latura sudică a bisericii; podeaua se reface din cărămidă de aceeași formă cu a zidăriei. Menționăm că beciul nu a fost tencuit, fragmentele de pictură (albastru, verde, galben) și de geam descoperite în dărâmăturile ce umpleau beciul constituie singurele elemente ale suprastructurii a laturii de cuie, scoabe, balamale și o cheie și fragmente ceramice de sec. XVIII - XIX. Am constatat că subsolul nu a fost construit pentru "gropniță" în interior nefiind sesizate urme de morminte, destinația lui fiind cu totul alta. Stadiul cercetărilor nu ne permite alte aprecieri, deocamdată.

2. Turnul (?). La intersecția străzilor Revoluției cu Poet Gr. Alexandrescu s-a identificat credem turnul - clopotniță al bisericii (laterale de S și N) situat la 4 m S de biserică. Ridicat tot din zidărie pe o fundație de numai 0,2 m cu cărămidă de 24 x 14 x 4,5 cm, grosimea zidurilor de 1 m și probabil cu perimetrul pătrat (latura la exterior de 4,1 m). Ca și la biserică nivelul de construcție a fost distrus de amenajările moderne și contemporane (pl. 2).

3. Vechea primărie. Tot în secțiunea pentru conducta de apă a fost identificată la 19 m N de biserică o altă clădire medievală cu fațada pe str. Poet Gr. Alexandrescu și pe care o putem identifica cu vechiul sediu al Primăriei cumpărat de la Nicolache Sinide. Clădirea prezintă o lățime totală de 9,5 m, identificându-se pe partea ei de N un beci cu lățimea de 5,2 m (la interior 5,2 m) și pe latura de est un gârlici pentru beciul alăturat (lățimea la interior de 2,9 m) ce purta la partea superioară probabil o prispă. Zidurile ridicate din bolovani de râu și cărămidă cu dimensiunile de 24 x 15 x 4,5 m au o grosime medie în jur de 0,6 m. Pardoseala din lut a beciului se află numai la 1,5 m față de cota actuală a terenului explicația fiind asemănătoare ca și în cazul bisericii și turnului sus amintit. De remarcat că în umplutura beciului au fost găsite fragmente de tencuială pictată în aceleași culori ca și la biserică, fapt ce ne face să presupunem că ar fi putut constitui casa parohială a acesteia mai adăugăm că respectiva clădire se afla amplasată în marginea nordică, exterioară a cimitirului.

4. Cimitirul. Deși au fost identificate 21 de morminte, ele nu au putut fi cercetate decât sumar din condiții obiective. Acesta se întindea pe o suprafață relativ mare formând un dreptunghi cu laturile de 50 x 30 m (latura lungă pe mijlocul actualei străzi Poet Gr. Alexandrescu). Menționăm că localul noii Primării a fost parțial construit peste cimitir. Adâncimea gropilor nu trece decât rar peste -1 m (numai pe trotuarul de S al Primăriei), în general nu există morminte suprapuse, numai câteva reînhumări.

Inventarul descoperit până în prezent este sărac și se compune din:

- inel sigilar din argint masiv (diametrul 2,5 cm dimensiunile) cu chatonul octogonal ce face corp comun cu veriga. Pe satonul mărginit de un chenar în jumătatea superioară împărțită în trei registre prin două linii incizate orizontale este săpată următoarea inscripție cu litere grecești (inițiale): D.SII.w T. În partea lui inferioară se afla un însemn heraldic (o făclie sau cheie și o mică floare, lateral dreapta);

- inel fragmentar din argint (diametrul 2,3 cm, dimensiunile chatonului 1,5 x 1,1 cm), chatonul oval făcând corp comun cu veriga. Pe chaton era incizată o "pipă" (?);

- inel din argint (diametrul 2,4 cm, dimensiunile chatonului 1,1 x 0,9 cm), cu chatonul rombic - placă cu grosimea de 0,15 cm - lipită de veriga din același metal din sârmă răsucită. Pe chaton este incizată "Crucea de Malta";

- monedă fragmentară din argint, de tipul "Patrona Hungarie", inscripțiile ilizibile.

Concluzii.

Încadrarea cronologică. Cum am amintit monumentul principal are două faze de construcție. Singurul element cert ce poate ajuta datarea este modul și materialele de construcție și anume cărămida. Cea cu dimensiunile de 25 x 14 x 4,5 cm, întâlnită la toate cele trei construcții se regăsește în Târgoviște la clădirile din prima jumătate a secolului XVII până la sfârșitul domniei lui Matei Basarab, iar cel de-al doilea tip cu dimensiunile de 21 x 11 x 3,5 cm la cele brâncovenești (ambele inclusiv la Curtea Domnească). Elemente de datare sunt oferite și de inventarul cimitirului atât cât a fost recuperat. Primele două inele mai ales cel cu chatonul octogonal se întâlnește frecvent în mormintele de la sfârșitul secolului XVI și începutul secolului XVII, iar cel purtând "Crucea de Malta" este cu un secol mai târziu.

Moneda "Patrona Hungarie" chiar dacă nu este lizibilă oferă și ea argumente cronologice. știm că acest tip de monedă dispare la începutul secolului XVII, când mai este folosită de habsburgi pentru Transilvania. Perioada de funcționare poate fi încadrată între începutul secolului XVII și prima jumătate a celui următor. Biserica nu este menționată în cronicile și catagrafiile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului XIX, iar faptul că "Mahalaua grecilor" era la 1889 numai o amintire, biserica și cimitirul nemaifiind nici măcar pomenite, demonstrează că erau de mult dispărute, probabil imediat după Constantin Brâncoveanu. Cimitirul, ce nu este prea dens populat, demonstrează la rândul lui o perioadă scurtă de funcționare.

Importanța cercetării. Dacă cercetările viitoare vor confirma presupunerile noastre, biserica cu subsol "tainiță" descoperită și aparținând probabil, negustorilor este după cunoștințele noastre cea mai veche și prima de acest fel descoperită în Muntenia. Importanța ei derivă și din faptul că apărută odată cu "Târgul de jos", îl delimita spre V, în perioada de maximă expansiune politică și economică a Târgoviștei medievale. Cercetările și observațiile din ultimii ani au conturat existența unei vaste piețe mărginită de hanuri și de biserici sau mănăstiri ceea ce a constituit după relatările călătorilor străini, dar și din documente interne, ca cel mai important punct de desfacere și de tranzit al mărfurilor din Imperiul Otoman, Rusia și centrul Europei (în acest punct se întretăiau cele mai importante artere comerciale ale țării Românești: "Drumul Brăilei" cu "Drumul Giurgiului". Această piață era mărginită spre S de Mitropolie (cea mai importantă instituție economică și financiară a tării), la E de Mănăstrirea Stelea, la N de Biserica Târgului și în sfârșit spre V de Biserica grecilor. Presupunem că mahalaua și biserica era folosită și de negustorii greci ce își desfăceau mărfurile în "Târgul de jos", iar subsolul avea destinația de "tainiță" pentru mărfurile de valoare. Dispariția scaunului domnesc după 1716 reduce drastic importanța acestei piețe, devenind un târg obișnuit, migrarea majorității negustorilor ducând o dată cu depopularea mahalalei și la ruinarea bisericii și în final la dispariție ei fizică.

Continuarea cercetărilor, pentru a aduce precizările obligatorii asupra evoluției și importanței acestui monument, este deosebit de importantă nu numai pentru vechiul oraș, ci și pentru istoria și spiritualitatea medievală românească.

Résumé

Pres de l’Hôtel de Ville de Târgoviște a été découverte une église batie par les commerçants grecs apres 1600. La premiere église avec cave qui a été découverte a Târgoviște a été établie a la limite de la Basse Foire, la plus importante pour le commerce de la Valachie pendant les XVIIeme siecle.