178. Saschiz, com. Saschiz, jud. Mureș

Punct: Cetatea țărănească

Cod sit: 119215.03

Colectiv: Ioan F. Pascu - responsabil (S.C. DAMASUS S.R.L.)

Cetatea țărănească din Saschiz, jud. Mureș este o cetate de refugiu, construită de comunitatea germană din localitate pe o înălțime la V de sat. Din acest punct de vedere este una dintre puținele fortificații amplasate în afara perimetrului locuit, știut fiind faptul că în general cetățile săsești se dezvoltau în jurul bisericilor, în interiorul localităților.

Cetatea are o formă aproximativ egală, în zidul de incintă fiind prinse patru turnuri de colț (Turnul Școalei, Turnul Muniției, Turnul Voievodal) și două turnuri de poartă (Turnul Porții și Turnul de Pază), toate cu funcție de pază și apărare. În centrul incintei se află o capelă, iar pe latura de E fortificația a fost dublată cu un Zwinger.

Campania arheologică din anul 2000 s-a desfășurat între 9 august și 8 septembrie, făcând parte din programul de restaurare a monumentului. S-a avut în vedere toate turnurile cetății și porțiuni de incintă adiacente acestora, cu excepția Turnului Preotului, care a fost cercetat în anul 2000. O secțiune magistrală a tăiat spațiul dintre zidurile de V ale capelei și incintă. Anterior săpăturilor arheologice, întreg spațiul interior al incintei și unele porțiuni exterioare au fost defrișate și desțelenite.

Concluziile desprinse pe marginea ultimei campanii arheologice, deși nu sunt definitive, oferă câteva repere privind evoluția monumentului. Anterior fortificației actuale pe Dealul Cetății din Saschiz a existat un vechi sit preistoric. Până la prelucrarea definitivă a materialului sunt certe doar materialele aparținând culturii Sighișoara (Wietenberg), urmând a se preciza ulterior dacă aceasta a fost precedată și de cultura Petrești, așa cum pare să sugereze numeroase fragmente de ceramică pictată.

Construcția cetății medievale a fost probabil precedată de o activitate de nivelare a terenului, care a distrus complexele preistorice și a împins materialul spre marginea platoului, în special spre S și V, acolo unde acesta a fost regăsit din abundență.

Deși în campania actuală au fost atinse toate componentele fortificației, cu excepția Turnului Preotului și a Casei Porții, concluziile privind evoluția cetății rămân încă relative. Incinta, așezată de multe ori direct pe nivelul de călcare, pare a reprezenta faza inițială a întregului complex, la aceasta fiind țesute sau adosate toate turnurile cetății.

Turnurile au fost construite în funcție de configurația terenului, fundațiile fiind adeseori amenajate în trepte. Turnul școalei are două faze diferite, același lucru putând fi bănuit și pentru Turnul Muniției.

Cu ocazia construcției, nisipul necesar amestecului de mortar a fost luat de la fața locului, constructorii medievali urmând filoanele de balast fin și nisip, fapt ce a dat terenului un aspect vălurit. Configurația astfel rezultată nu a fost de natură să deranjeze, având în vedere caracterul sezonier, de refugiu, al fortificației.

Inventarul arheologic este divers și bogat. A fost descoperită o foarte mare cantitate de ceramică preistorică, relativ puțină ceramică medievală, 18 monede medievale și moderne, o spadă, un inel, o aplică, materialul fiind în curs de prelucrare. Inventarul se află în posesia Muzeului de Istorie din Sighișoara.