171. Roman, jud. Neamț

Punct: Episcopia Romanului

Cod sit: 120879.02

Colectiv: Vasile Ursachi (MI Roman - CMJ Neamț)

Scurtă prezentare a sitului. Episcopia Romanului se află pe un bot de terasă pe partea stângă a râului Moldova, în partea de E a orașului Roman, pe strada Alexandru cel Bun, nr. 5, județul Neamț. Primele săpături sistematice practicate aici au avut în vedere depistarea urmelor lăsate de vechea biserică din sec. XIV, despre existența căreia se știe doar din documente. Aceste săpături au fost executate în anii 1998 - 1999 și au avut în vedere, printre altele și supravegherea lucrărilor de restaurare la Casa Veniamin Costachi și Biserica Episcopală din sec. XVI.

Obiectivele cercetării. Campania anului 2000 a avut ca scop obținerea nivelului de călcare la Turnul Episcopiei, precum și supravegherea săpăturilor legate de restaurare, în vederea surprinderii unor noi elemente de construcții din diferite epoci, între care, cea legată de vechea biserică, în primul rând.

Rezultatele cercetării și interpretarea lor. Deși săpăturile noastre nu au atins suprafețe prea mari trebuie să notăm faptul că au putut surprinde nivelul de călcare în timpul construirii turnului de la intrare, stratigrafia acestei zone și câteva materiale din diferite epoci. Tot acum, prin supravegherea săpăturilor legate de construirea paratrăsnetului la biserica episcopală, s-au putut surprinde, în diferite locuri, câteva fragmente de zid, precum și câteva morminte medievale.

Scurtă descriere. Biserica Episcopală, ctitorie a domnitorului Petru Rareș, a cunoscut, în decursul istoriei sale mai multe intervenții, impuse fie de acțiunea timpului asupra zidurilor, fie din pricina unor cataclisme naturale, ca de pildă cele câteva cutremure, care au impus efectuarea unor consolidări sau reparații. Nici una din ele nu a avut ca intenție cunoașterea istoriei locului pe care s-a construit biserica și mai mult, nu a încercat să răspundă la întrebarea: unde a fost vechea biserică ridicată de Roman I Mușat și Alexandru cel Bun, mai precis vechea catedrală a Episcopiei Romanului, căreia Ștefan cel Mare i-a dăruit două clopote ce se mai păstrează și astăzi.

Așadar, este firesc să ne punem întrebarea unde a fost clădită această biserică ale cărei urme trebuie să existe în acest spațiu, bine delimitat, al Episcopiei, mai ales că era, sigur, construită din piatră și cărămidă, așa cum erau toate bisericile epocii, deoarece Alexandru cel Bun, după cum ne dovedește o "carte" domnească din perioada anilor 1414 - 1419, a plătit doi zugravi, Nichita și Dobre, care să o picteze, aici fiind înmormântată mama sa, Anastasia Doamna, soția domnitorului Roman I Mușat.

Săpăturile efectuate de noi au avut în vedere un spațiu delimitat de cele două edificii în curs de restaurare - Biserica Episcopală și Casa Veniamin Costachi, prin efectuarea a două secțiuni paralele, care au dovedit existența, în acest spațiu, a unui cimitir din sec. XIV - XV din care au fost cercetate 25 morminte. Existența acestui cimitir indică faptul că biserica nu era prea departe. Este posibil ca ea să se afle în interiorul catedralei de astăzi sau în spațiul de la N de edificiu, ceea ce ne-ar putea aduce noi elemente legate de această presupunere.

Săpăturile din acest an au adus, însă și alte noutăți legate de existența unor construcții, care, deocamdată nu au putut fi datate, în partea de N a catedralei, un zid în partea de SE a aceluiași edificiu, precum și alte câteva morminte, descoperite în zona de SV, care aparțin unei epoci mai târzii, respectiv sec. XVII - XVIII, dovedindu-se faptul că în această epocă cimitirul de aici era încă în funcțiune.

Tehnici de cercetare utilizate. Supravegherea săpăturilor efectuate de constructori și sondajele noastre au adus elemente noi de stratigrafie, dar și un lot semnificativ de obiecte care sunt prelucrate în cadrul Muzeului de Istorie Roman.

Obiectivele cercetărilor viitoare. Rămâne ca în campaniile viitoare să se practice alte câteva sondaje, care să lămurească ansamblul din care fac parte porțiunile de zid descoperite, precum și datarea lor. Viitoarele cercetări arheologice în spațiul nordic al catedralei vor aduce, desigur, noi și importante date referitoare la istoria acestor locuri.

Ilustrația