169. Râu de Mori, com. Râu de Mori, jud. Hunedoara

Punct: Curtea nobiliară a Cândeștilor

Cod sit: 90887.01

Colectiv: Zeno Karl Pinter, Marian țiplic (ULB Sibiu), Mihai Căstăian (MCDR Deva)

Inițierea proiectului de restaurare a curții nobiliare a Cândeștilor din Râu de Mori, a fost ocazia deschiderii în toamna anului 1997 a cercetărilor arheologice sistematice continuate în campaniile din anii 1998, 1999 și 2000.

Monumentul se află în centrul localității Râu de Mori, fiind constituit dintr-un ansamblu de clădiri, care cuprinde o clădire rezidențială, capelă de curte, grajd, anexă, moară și biserică paraclis. Materialele descoperite pun în evidență o evoluție din preistorie, epoca romană și Ev Mediu, până în zilele noastre. Tehnicile de investigație au inclus realizarea până în prezent a 9 secțiuni și 18 casete, studii de parament, analiza mortarelor, care să permită descifrarea evoluției arhitectonice a acestui complex.

Campania arheologică din vara anului 2000 la curia nobiliară din Râu de Mori, a avut drept scop principal lămurirea unor aspecte mai puțin clare legate de succesiunea și evoluția monumentelor respective. Astfel investigația s-a concretizat prin realizarea unei secțiuni S. 9 în capela curții și a unui număr de patru casete de dimensiuni diferite, în zona aceluiași monument.

S. 9, de 6 x 2 m, a fost plasată în fața altarului capelei, intersectând perpendicular S. 1 din 1997. A fost din nou pusă în evidență prezența pavimentului de cărămizi, a unui picior de zidărie și cărămidă, probabil aparținând amvonului capelei, a criptei funerare, dar mai ales existența unor substrucții extrem de trainice de piatră și mortar de var, care se pare că au fost suprapuse de către corpul capelei calvine.

C. 15, cu dimensiunile de 2 x 2 m, a fost plasată pe latura estică a capelei, paralelă cu C. 4 / 1998 și S. 8 / 1999. S-a pus în evidență faptul că pe latura răsăriteană a capelei zidul este dublat cu încă un rând de piatră având cca. 0,25 m, iar prin extinderea săpăturii a fost descoperită existența unui alt zid plasat la 2,3 m paralel de zidul capelei, având grosimea de 0,45 m și a cărui prezență explică proveniența celor 2 m de depuneri materiale amestecate care au umplut acest spațiu delimitat.

C. 16, a fost plasată perpendicular pe S. 9, având dimensiunile de 1,6 x 2 m, în vederea degajării criptei și observării zidăriei suprapuse de capelă. Cripta are dimensiunile interioare de 2,9 x 1,7 m, cu zidurile de piatră înalte de 0,95 m, acoperită cu o boltă de cărămidă cvasicilindrică, care se închide la 1,7 m față de nivelul de călcare. În momentul de față cca. 50% din spațiul interior este colmatat ca urmare a repetatelor intervenții din veacul al XVIII-lea până în anii ’80.

C. 17, având o formă trapezoidală, în prelungirea ideală a S. 8, intersectează actualul zid de incintă a curiei, care prezintă un duct oblic; a fost realizată pentru a observa adâncimea fundației respectivului zid.

C. 18, cu dimensiunea de 2 x 2 m, se plasează în colțul de decroș estic al capelei, punând în evidență existența unei podine de mortar, dar și prezența unui zid trainic având direcția de evoluție N - S, încălecat de zidul capelei calvine și căruia îi corespund substrucțiile din interiorul capelei.

Tergiversarea lucrărilor de restaurare pune în pericol structura de rezistență în special a clădirii curiei nobiliare, precipitațiile ajungând să afecteze bolțiile pivniței, producând distrugerea unui monument cu caracter special, locul de rezidență al celei mai importante familii cneziale din țara Hațegului.

Bibliografie

1. Z. K. Pinter, M. Căstăian, M. Țiplic, în: Cronica Cercetărilor Arheologice din România - campania 1998, Vaslui, 1999; idem, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1999, Deva, 2000, p. 80.

Ilustrația