163. Răchita, com. Săsciori, jud. Alba

Punct: Vârful Zăpozii

Cod sit: 7160.01

Colectiv: Ioan Andrițoiu, Cristian Ioan Popa (Univ. Alba Iulia)

În vara anului 2000 au fost efectuate câteva sondaje de verificare în așezarea aparținând culturii Coțofeni de la Răchita, punctul Vârful Zăpozii, din care provin numeroase materiale arheologice găsite fortuit în repetate rânduri. Locuirea se află pe un bot de deal proeminent, astăzi împădurit în totalitate. Această situație din teren a îngreunat mult cercetările arheologice.

Prima suprafață cercetată (S. I / 2000), cu dimensiunile de 1 x 2 m a fost trasată pe micul platou superior al dealului. Apariția, la doar -0,1 m a stâncii native și absența ceramicii indică faptul că așezarea a fost spălată complet, în acest sector.

În consecință, am încercat deschiderea unor mici suprafețe pe pantele de N și NE, unde au apărut, în numeroasele gropi ale căutătorilor de comori, fragmente ceramice coțofeniene. Astfel, pe panta de N a fost trasată S. II / 2000, cu dimensiunile de 4 x 2 m, dublată pe latura de V de S. III / 2000, de 2 x 2 m.

Stratigrafia în S. II / 2000 se prezintă astfel: 0 / -0,3 m - solul vegetal actual, de culoare maroniu-gălbuie, în care apar răzleț mici fragmente ceramice; -0,3 / -0,5 / -0,6 m - strat de culoare gălbui-maronie, reprezentând pământul scurs din stratul arheologic de pe platoul superior, cu materiale de tip Coțofeni; de la -0,5 / -0,6 m până la -0,7 m urmează, direct pe stânca nativă, un strat de cultură de culoare cenușiu-gălbuie, conținând materiale de tip Coțofeni.

Alte trei sondaje (notate cu S. IV; S. V; S. VI / 2000, având dimensiunile de 1 x 1 m) au fost deschise pe terasele ce înconjoară vârful, pe trei din laturile sale, pentru a determina posibila realizare și locuire a lor în timpul locuirii Coțofeni. Însă, în afara câtorva fragmente ceramice Coțofeni găsite în S. IV / 2000, scurse de pe versanți, în celelalte două sondaje nu s-au găsit nici un fel de materiale de interes arheologic. Prin urmare, credem că respectivele terase aparțin unei epoci mult mai recente, posibil exploatate în interes agricol.

În urma cercetărilor întreprinse în această primă campanie s-a confirmat existența doar a unei locuiri Coțofeni, din faza sa finală (III), a cărei urme se află, în proporție covârșitoare, scurse pe pantele de N și NE ale dealului.