142. Ostrov, com. Ostrov, jud. Tulcea [Beroe]

Punct: Piatra Frecăței

Cod sit: 161115.01

Colectiv: Alexandru Barnea - coordonator științific (FIB, IAB), Dorel Paraschiv, Mihaela Iacob, Ioan Vasiliu (ICEM Tulcea)

În perioada 25 septembrie - 11 octombrie au fost continuate cercetările pe promontoriul de pe malul Dunării. După degajarea, parțială sau totală, a nouă locuințe, datate între începutul secolului XI și mijlocul secolului următor, în campaniile 1998 și 1999, scopul cercetărilor din acest an a fost stabilirea stratigrafiei așezării, prin practicarea unor sondaje în secțiunea magistrală.
Primul sondaj a fost realizat în carourile 7 - 9. Sub podeaua complexelor suprapuse 5 - 6, am continuat săpătura, la N de cuptoarele acestora și am surprins parțial o altă locuință semiîngropată (colțul de SV al acesteia), pe care am denumit-o complexul 10. În umplutura complexului 10 am descoperit fragmente ceramice datate în secolul XI. Pe laturile de S și de V ale acestuia am surprins trei gropi de par, cu diametrul de 10 cm și adâncimea de cca. -0,3 m. Podeaua locuinței se găsește la adâncimea de -2,2 m față de actualul nivel de călcare. Locuința fusese săpată în pământul steril, deci în această zonă a secțiunii nu există nivele arheologice anterioare secolului XI.
Al doilea sondaj a fost realizat în carourile 11 - 12. În această zonă săpătura fusese abandonată în anul 1998; la sfârșitul acelei campanii, ne găseam în dreptul țărușului 10 la adâncimea de -1,3 m față de actualul nivel de călcare (în profilul vestic), într-un strat de umplutură. La -1,65 m față de actualul nivel de călcare (în dreptul țărușului 10, în profilul vestic) am surprins podeaua unei locuințe - complexul 11. Deocamdată putem delimita doar latura de S a complexului 11, aceasta aflându-se în dreptul țărușului 10. Podeaua locuinței, pe care se găsește un strat superficial de arsură, are o grosime de cca. 10 cm și este realizată din pământ galben. În colțul de NV al sondajului am surprins o groapă ce pleacă de la această podea. Fundul gropii se găsește la -4,3 m față de actualul nivel de călcare. Pe podeaua complexului 11 am descoperit numeroase fragmente ceramice datate în sec. XI (majoritatea de la vase-borcan și amfore), o cruce-relicvar caracteristică aceleiași perioade și o monedă. În groapa din colțul de NE am găsit doar trei fragmente ceramice romane timpurii și o monedă emisă în secolul III. Sub podeaua complexului 11 se găsește un strat de pământ negru, tasat. Sub acesta, la -2,6 m față de nivelul actual de călcare (în dreptul țărușului 10, în profilul vestic), am surprins pământul steril, care este suprapus de un strat subțire de arsură. Pe steril am descoperit un vas-borcan complet și mai multe fragmente ceramice specifice secolului XI. În partea de E a secțiunii, aproape de profil, am surprins o locuință săpată în steril - complexul 12. Podeaua acesteia este la adâncimea de -2,45 m față de actualul nivel de călcare (în profilul de E). În colțul de NE al sondajului am găsit o groapă de par, cu diametrul de 10 cm și adâncimea de -0,25 m. Cea mai mare parte a complexului 12 se află la E de sondajul nostru.
Din cele relatate, rezultă că nici în cazul de față nu au fost surprinse contexte arheologice anterioare perioadei medievale timpurii.
Al treilea sondaj a fost practicat în jumătatea de E a carourilor 20 - 21, intrând în partea de SE a complexului 2, surprins în 1998 și cercetat în totalitate în 1999 (fapt pentru care am lărgit secțiunea de control spre E cu încă 2 m în această zonă). În dreptul țărușului 19, în profilul de E nivelul de călcare din exteriorul complexului 2 se găsește la adâncimea de -1,2 m, iar podeaua locuinței la -1,7 m. Între adâncimile amintite, la E de locuință, am descoperit fragmente ceramice datate în secolul XI și două monede emise în secolul VI, ceea ce demonstrează că pământul este purtat. La adâncimea de -2,25 m am surprins podeaua altei locuințe - complexul 13. În partea de S a sondajului (în caroul 20) am descoperit un pietrar dublu, ce aparține locuinței amintite. Materialul ceramic recoltat din umplutura locuinței se datează în secolul XI. Am păstrat cuptorul și ne-am adâncit doar în partea de N a sondajului, pe o lungime de -2,6 m. Sub podeaua complexului 13 am dat de un strat de pământ galben tasat, gros de 0,45 - 0,5 m, ce conținea doar material ceramic de epocă romană. Probabil că acest pământ, folosit pentru nivelare, fusese adus din așezarea civilă datată în epoca amintită. La sfârșitul campaniei ne-am oprit la adâncimea de -3,1 m, pe un pământ negru, cercetările urmând a fi continuate anul viitor.
Al patrulea sondaj a fost realizat în carourile 26 - 27, în capătul nordic al secțiunii magistrale. În dreptul țărușului 25, la adâncimea de -1,4 m în profilul vestic se găsește podeaua complexului 1, surprinsă în 1998, suprapusă de un strat de umplutură. Urmează un alt strat de umplutură sub care, la adâncimea de -2,3 m se găsește podeaua complexului 8, complex cercetat aproape în totalitate în 1999.
Sub podeaua complexului 8 am dat de un strat de pământ negru, gros de 0,4 - 0,6 m, apoi unul de dărâmătură din piatră cu o grosime maximă de 0,45 m. Sub dărâmătura amintită, apare un strat de pământ negru, tasat, gros de 1 m în dreptul țărușului 25, care se îngustează continuu, dispărând complet spre capătul nordic al sondajului. Sub stratul de dărâmătură, în partea de N a sondajului, am găsit resturile unui zid (două asize) din pietre nefasonate legate cu pământ, orientat NVV - SEE. Zidului îi corespundea o podea superficială, care spre S se găsește sub pământul negru amintit. Podeaua reprezintă ultimul nivel romano-bizantin, deoarece în dărâmătură și în pământul negru s-au găsit fragmente de amfore datate în această perioadă (L R 1 și L R 2). La -3,8 m față de nivelul actual de călcare (în dreptul țărușului 25, în profilul vestic) apare un strat de dărâmătură din țigle și olane, cu o grosime cuprinsă între 0,5 și 0,65 m. În această dărâmătură am găsit numeroase fragmente ceramice romano-bizantine (majoritatea de la amfore L R 2) și o monedă emisă în secolul VI. La adâncimea de -4,45 m, sub dărâmătura amintită, apare o podea din lut galben, cu resturi de grinzi carbonizate. Sub această podea avem un strat de pământ negru tasat, ce conține ceramică romană timpurie (în special fragmente de amfore Zeest 64). La -5,3 m față de actualul nivel de călcare apare solul steril.
În profilul de S al sondajului apare o groapă cu adâncimea de -1,2 m, săpată în steril. În aceasta, alături de ceramică romană timpurie, apar și câteva fragmente de vase-borcan getice.
În partea de E a promontoriului am trasat o nouă secțiune (S. VI), orientată E - V, lungă de 10 m și lată de 2 m. La sfârșitul campaniei ne găseam la adâncimea maximă de -1,25 m (în capătul vestic al secțiunii), într-un strat de umplutură medievală. În S. VI, alături de materiale arheologice datate în secolele XI - XII, am descoperit numeroase fragmente ceramice romane, o monedă din aceeași perioadă, câteva fragmente ceramice din prima epocă a fierului și un topor și un frecător din epoca bronzului.
 
Abstract
The goal of the 2000 archaeological campaign at Piatra Frecăței was to establish the settlement’s stratigraphy. In the southern part of the main trench two more trenches were dug up, where we have noticed that the Early Middle Ages layer superposes directly the virgin soil. In the northern part of the main trench we discovered under the Early Middle Ages layer an Early Roman layer and a Late Roman one.