135. Ocolişul Mic, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara

Punct: Apa Grădiştii - Vila Napoleon Săvescu

Cod sit: 90422.01

Colectiv: Adriana Pescaru, Cristina Bodó, Iosif Vasile Ferencz (MCDR Deva)

Săpăturile arheologice efectuate la acest obiectiv au fost determinate de necesitatea descărcării de sarcină istorică a unui teren situat pe partea stângă a Apei Grădiştii, la cca. 3,5 km în amonte faţă de cabana turistică de la Costeşti şi la câteva sute de metri în aval faţă de confluenţa Văii Rele cu Apa Oraşului. Cercetările s-au desfăşurat în perioada 10 octombrie - 4 noiembrie 2000

Primele observaţii la suprafaţa terenului au relevat existenţa unui drum care străbate întregul teren aflat în proprietatea lui N. Săvescu, pe sub liziera pădurii. Din relatările localnicilor reiese faptul că drumul în cauză mai poate fi văzut cu intermitenţe începând de la Costeşti şi că nu mai este folosit de foarte multă vreme în vederea traficului în avalul sau în amontele văii. Astăzi el este folosit pe tronsoane scurte pentru nevoi gospodăreşti.

S. 1. În vederea verificării acestei amenajări am hotărât sondarea drumului. Secţiunea trasată, numerotată de noi cu S. 1, are dimensiunile de 8 x 2 m şi este orientată pe direcţia SVV - NEE, la cca. 13,1 m de colţul de VNV al casei aflate în construcţie. Stratigrafia se prezintă în felul următor: sub nivelul vegetal care are o grosime medie de 0,1 m, se află nivelul de amenajare al drumului. Acesta este realizat dintr-un pământ de culoare galben-roşcat, care conţine numeroase pietre, având o grosime de cca. 0,25 - 0,3 m. În partea superioară a stratului, observaţiile noastre în timpul săpăturii au relevat prezenţa unei îngrămădiri de pietre cu dimensiuni mici (cca. 10 x 15 cm), care suprapun pe altele cu dimensiuni mult mai mari. În acelaşi nivel de amenajare sunt prezenţi pigmenţi de cărbune de lemn şi chiar două fragmente ceramice, din nefericire atipice. Nivelul cel mai de jos este reprezentat de roca nativă.

S. 2. În vederea verificării prezenţei unor vestigii arheologice am trasat o secţiune cu dimensiunile 10 x 2 m, pornind de la marginea terasei, aşa cum poate ea fi văzută astăzi, până la o distanţă de cca. 3,6 m de faţada casei. Trebuie să menţionăm că probabil, aspectul de azi al terasei nu coincide cu cel din antichitate, pentru că lucrările de amenajare pentru linia ferată cu ecartament îngust realizate în acest secol au dus la excavarea unei porţiuni din marginea terasei.

Stratigrafia peretelui de SE se prezintă astfel:

- Nivelul vegetal, gros de cca. 0,1 m, pe anumite porţiuni el are o grosime mai mare datorită unor rădăcini de arbori.

- Nivelul dacic, care este reprezentat de un pământ de culoare galben-roşcată între m. 1 - 8. Acesta a fost deranjat de pietrele care s-au rostogolit pe pantă. În acest strat s-au descoperit fragmente ceramice şi numeroşi pigmenţi de cărbune. În m. 8 a fost surprinsă o groapă care începe la -0,35 m adâncime şi se adânceşte până la -1,15 m. Din inventarul ei făceau parte mai multe fragmente ceramice şi pietre.

- Între m. 9 şi 10, sub stratul vegetal a apărut un strat de pământ galben, având o altă consistenţă decât cel prezent în nivel, iar sub acesta se găseşte o amenajare realizată din pietre şi lut.

S. 3 şi S. 4 prezintă aceeaşi situaţie stratigrafică cu a precedentei.

Materialul arheologic descoperit în toate cele patru secţiuni constă din ceramică specifică dacilor, provenind atât de la vase lucrate cu mâna, cât şi de la olărie lucrată la roată. Mai putem adăuga că în spatele vilei, în zona unde s-a intrat cu buldozerul, la suprafaţa solului, am descoperit un fragment ceramic preistoric, care se datează, foarte probabil în epoca bronzului.

Cercetările arheologice efectuate pe acest şantier au pus în lumină vestigii ale civilizaţiei dacice, în speţă o amenajare din lut, probabil bine bătut peste pietre. Dimensiunile ei nu am reuşit să le surprindem în totalitate, pe de o parte datorită amplorii reduse ale cercetărilor, pe de alta datorită degradării terenului în momentul realizării căii ferate. Credem că este foarte probabil că săparea fundaţiilor casei de vacanţă au dus la dispariţia altor complexe care în antichitate se aflau pe această terasă antropogenă. În aceste condiţii credem că s-ar impune reluarea săpăturilor arheologice, în campania anului următor, pentru a elucida aspectele rămase din păcate nerezolvate în campania din această toamnă.