135. Ocolișul Mic, com. Orăștioara de Sus, jud. Hunedoara

Punct: Apa Grădiștii - Vila Napoleon Săvescu

Cod sit: 90422.01
 
Colectiv: Adriana Pescaru, Cristina Bodó, Iosif Vasile Ferencz (MCDR Deva)
 
Săpăturile arheologice efectuate la acest obiectiv au fost determinate de necesitatea descărcării de sarcină istorică a unui teren situat pe partea stângă a Apei Grădiștii, la cca. 3,5 km în amonte față de cabana turistică de la Costești și la câteva sute de metri în aval față de confluența Văii Rele cu Apa Orașului. Cercetările s-au desfășurat în perioada 10 octombrie - 4 noiembrie 2000
Primele observații la suprafața terenului au relevat existența unui drum care străbate întregul teren aflat în proprietatea lui N. Săvescu, pe sub liziera pădurii. Din relatările localnicilor reiese faptul că drumul în cauză mai poate fi văzut cu intermitențe începând de la Costești și că nu mai este folosit de foarte multă vreme în vederea traficului în avalul sau în amontele văii. Astăzi el este folosit pe tronsoane scurte pentru nevoi gospodărești.
S. 1. În vederea verificării acestei amenajări am hotărât sondarea drumului. Secțiunea trasată, numerotată de noi cu S. 1, are dimensiunile de 8 x 2 m și este orientată pe direcția SVV - NEE, la cca. 13,1 m de colțul de VNV al casei aflate în construcție. Stratigrafia se prezintă în felul următor: sub nivelul vegetal care are o grosime medie de 0,1 m, se află nivelul de amenajare al drumului. Acesta este realizat dintr-un pământ de culoare galben-roșcat, care conține numeroase pietre, având o grosime de cca. 0,25 - 0,3 m. În partea superioară a stratului, observațiile noastre în timpul săpăturii au relevat prezența unei îngrămădiri de pietre cu dimensiuni mici (cca. 10 x 15 cm), care suprapun pe altele cu dimensiuni mult mai mari. În același nivel de amenajare sunt prezenți pigmenți de cărbune de lemn și chiar două fragmente ceramice, din nefericire atipice. Nivelul cel mai de jos este reprezentat de roca nativă.
S. 2. În vederea verificării prezenței unor vestigii arheologice am trasat o secțiune cu dimensiunile 10 x 2 m, pornind de la marginea terasei, așa cum poate ea fi văzută astăzi, până la o distanță de cca. 3,6 m de fațada casei. Trebuie să menționăm că probabil, aspectul de azi al terasei nu coincide cu cel din antichitate, pentru că lucrările de amenajare pentru linia ferată cu ecartament îngust realizate în acest secol au dus la excavarea unei porțiuni din marginea terasei.
Stratigrafia peretelui de SE se prezintă astfel:
- Nivelul vegetal, gros de cca. 0,1 m, pe anumite porțiuni el are o grosime mai mare datorită unor rădăcini de arbori.
- Nivelul dacic, care este reprezentat de un pământ de culoare galben-roșcată între m. 1 - 8. Acesta a fost deranjat de pietrele care s-au rostogolit pe pantă. În acest strat s-au descoperit fragmente ceramice și numeroși pigmenți de cărbune. În m. 8 a fost surprinsă o groapă care începe la -0,35 m adâncime și se adâncește până la -1,15 m. Din inventarul ei făceau parte mai multe fragmente ceramice și pietre.
- Între m. 9 și 10, sub stratul vegetal a apărut un strat de pământ galben, având o altă consistență decât cel prezent în nivel, iar sub acesta se găsește o amenajare realizată din pietre și lut.
S. 3 și S. 4 prezintă aceeași situație stratigrafică cu a precedentei.
Materialul arheologic descoperit în toate cele patru secțiuni constă din ceramică specifică dacilor, provenind atât de la vase lucrate cu mâna, cât și de la olărie lucrată la roată. Mai putem adăuga că în spatele vilei, în zona unde s-a intrat cu buldozerul, la suprafața solului, am descoperit un fragment ceramic preistoric, care se datează, foarte probabil în epoca bronzului.
Cercetările arheologice efectuate pe acest șantier au pus în lumină vestigii ale civilizației dacice, în speță o amenajare din lut, probabil bine bătut peste pietre. Dimensiunile ei nu am reușit să le surprindem în totalitate, pe de o parte datorită amplorii reduse ale cercetărilor, pe de alta datorită degradării terenului în momentul realizării căii ferate. Credem că este foarte probabil că săparea fundațiilor casei de vacanță au dus la dispariția altor complexe care în antichitate se aflau pe această terasă antropogenă.  În aceste condiții credem că s-ar impune reluarea săpăturilor arheologice, în campania anului următor, pentru a elucida aspectele rămase din păcate nerezolvate în campania din această toamnă.