134. Nufăru, com. Nufăru, jud. Tulcea

Punct: Dispensar, Trecere bac

Cod sit:161062.09; 161062.10

Colectiv: Oana Damian (IAB), Corneliu Andonie (MMN), Mihai Vasile
Cercetările în cetatea bizantină, situată în intravilan-ul localității Nufăru, desfășurate în perioada septembrie - octombrie 2000, s-au concentrat în zona nordică a promontoriului stâncos ce coboară spre Dunăre, pe care se desfășoară așezarea. Cu finanțare asigurată de Serviciul Arheologie din Ministerul Culturii, prin intermediul IAB și ICEM Tulcea și provenind din surse private, s-au desfășurat lucrări de amenajare în punctele Dispensar și Trecere bac (= proprietatea Enache Șinghi) și săpături cu caracter de salvare pe proprietatea Adrian Petre. Obiectivele cercetate au constat din elementele de fortificație din epoca bizantină (zidul de incintă estic cu turn - curtea dispensarului uman; complexul debarcaderului - punctul "Trecere bac / proprietatea Enache Șinghi"), viețuirea din secolele X - XIII în cadrul cetății bizantine (complexe de locuire și gropi menajere - proprietatea Adrian Petre); necropola din punctul "Piatră" cu extinderea ei pe proprietatea Șinghi.
În curtea dispensarului uman, în cadrul unei suprafeței (8 x 8 m, adâncimea de circa - 4 m) cercetate anterior, acoperite cu o construcție de protecție, s-a efectuat dezvelirea integrală a tronsonului din zidul de incintă estic cu turn, prin eliminarea pământului depus în scopul conservării, în vederea realizării unei completări a traseului zidului spre S și a amenajării ulterioare a spațiului respectiv din punct de vedere muzeistic.
În punctul "Trecere bac" (= proprietatea Enache Șinghi), în care a fost descoperit în 1999 un complex fortificat considerat debarcaderul cetății, s-au efectuat operațiuni de îndepărtare a pământului depus în mod abuziv de către proprietarul terenului pe monument și în zonă și de regularizare a suprafeței excavate anterior, completându-se totodată informațiile referitoare la necropola din secolele XI - XII din zonă (în punctul "Piatră" și pe proprietatea Șinghi) prin descoperirea unui mormânt de înhumație, aparținând probabil unei fetițe, în decubit dorsal, orientat V - E, cu craniul distrus, brațul drept pe bazin și cel stâng pe lângă corp și cu inventar compus din brățări de sticlă.
Pe proprietatea Adrian Petre, situată pe strada de la E de localul Prislav, pe DS 67, în interiorul perimetrului fortificat al așezării, nu departe atât de zidul de incintă vestic (cercetat pe proprietatea ștefan Ene în 1990 - 1991), cât și de zidul de incintă nordic (descoperit pe aceeași stradă în 1995), s-a realizat o săpătură de salvare în vederea eliberării terenului de sarcină istorică în spațiul construibil al unei viitoare locuințe (reprezentând o suprafață de 150 m2). Cercetarea s-a realizat prin intermediul unei secțiuni, orientate E - V, cu dimensiunile de 15 x 3 m, trasată la limita sudică a perimetrului construibil, reprezentând a treia parte din suprafața afectată de viitoarea construcție, cu precizarea că ne-am adâncit în secțiune aproape -3 m, fără a fi epuizat nivelul arheologic. Datorită densității complexelor de locuire și a abundenței materialelor arheologice se impune continuarea săpăturii în campania 2001.
După o depunere modernă marcată de câteva gropi menajere, a fost cercetată viețuirea aparținând epocii medievale, constând din două nivele - cel databil în secolele XII - XIII (pământ cenușiu prăfos), căruia îi aparțin o serie de gropi menajere cu material ceramic uzual și smălțuit, și cel databil în secolului XI (pământ cenușiu gălbui), căruia îi aparțin câteva locuințe adâncite, cercetate parțial, probabil de formă rectangulară, cu dimensiuni surprinse în secțiune de 4,6 x 1 m, 3,6 x 3,3 m, 5,2 x 3,4 m, 3,8 x 2,8 m, reperabile prin podelele consistente de pământ galben tasat, aliniamentele de gropi de par conținând material lemnos și amenajările cu piatră, unele cu vetre simple, cu un bogat inventar (ceramică uzuală și smălțuită monocromă, amfore sferoidale și piriforme cu guler, ustensile și obiecte casnice din fier, bronz și lut, podoabe). Se remarcă o dispunere ordonată, liniară, a locuințelor, la distanță de 0,6 m, după traseul gropilor de par, precum și prezența mai multor gropi conținând semințe carbonizate. Din materialul monetar relativ numeros apărut, reprezentat în special de piese din bronz, aflate în curs de restaurare, amintim doar o monedă de aur emisă în vremea împăraților Constantin VII - Roman II (945 - 959), descoperită pe podeaua unei locuințe cercetate în colțul nord-estic al secțiunii. O prezentare detaliată, pe complexe, urmează a fi făcută după încheierea săpăturii în acest punct din perimetrul așezării fortificate de la Nufăru.