120. Mihai Bravu, com. Mihai Bravu, jud. Tulcea

Punct: Tașlâk

Cod sit: 160840.03

Colectiv: Cristian Micu, Dorel Paraschiv, Iulian Vizauer (ICEM Tulcea)

Cercetările arheologice au avut caracter de salvare. Acestea s-au desfășurat cu prilejul instalării gazoductului Isaccea - Negru Vodă, în trei puncte: Tașlâk, Movile și La Moară.

Iulian Vizauer (ICEM Tulcea)
 
Din punctul de vedere al istorie romane zona este foarte importantă, ea aflându-se pe traseul arterei rutiere romane ce străbătea centrul Dobrogei de la S, de la Tropaeum Traiani, la N, până la Noviodunum. Cu ocazia cercetărilor din 19881 a fost descoperită în proximitatea localității Mihai Bravu o fortificație romană de plan rectangular, cu turnuri circulare plasate la colțuri. Ea făcea parte din rețeaua de mici castella (burgi), destinate să supravegheze drumul roman, ce a funcționat în sec. IV - VI p. Chr. Cu aceeași ocazie a fost descoperită aici o așezare rurală legată de funcționarea fortificației, așezare care nu a putut fi cercetată în totalitate.
În campania anului 2000, desfășurată în perioada 19 iunie - 13 iulie, ne-am propus să adăugăm informații legate de limita de S a așezării. În acest scop, la cca. 1 km N de localitate, în punctul Tașlâk de pe malul drept al Taiței, a fost trasată o secțiune (150 x 2,5 m) perpendiculară pe firul de apă (orientare aproximativă NNE - SSE), care a fost cercetată până la adâncimea medie de -2 m. Materialul arheologic recoltat în stratul superior al săpăturii (până la cota maximă -0,8 m) este extrem de amestecat ca datare. La modul anacronic în care a rezultat materialul din săpătură (ceramica hallstattiană descoperită deasupra ceramicii romane și medievale) se adaugă lipsa stratigrafiei și cvasiabsența complexelor.
În ultimul carou al secțiunii (spre șosea) au fost descoperite două schelete umane, aflate la adâncimi mici (-0,35 m, respectiv -0,45 m), diferite ca orientare (primul orientat cu capul la S, celălalt orientat spre N). Lipsa inventarului, a gropii de inhumație și faptul că unul dintre schelete păstrează încă în corp un fragment din arma care i-a cauzat moartea (cuțit îngust de fier cu vârful ușor curbat) ne determină să atribuim cronologic cele două înmormântări unei perioade apropiate de epoca modernă sau de cea contemporană.
Singurul complex descoperit în punctul Tașlâk ne-a fost semnalat de lucrătorii de la RomGaz Mediaș, în șanțul conductei (la cca. 15 m N de secțiunea arheologică). La - 3,25 m adâncime au fost descoperite rămășițele unei gropi menajere cu diametrul de 2,75 m, adâncime și grosimea de 0,9 m, care conținea un bogat material ceramic hallstattian.
Explicația lipsei depunerilor arheologice corespunzătoare așezării rurale romane și ale altor așezări precedente sau ulterioare provine din faptul că, așa cum ne-a fost comunicat ulterior, în punctul Tașlâk, ca de altfel în întreaga zonă înconjurătoare, s-au efectuat lucrări agricole, intensificate după 1988 (inclusiv arături adânci de -0,7 / -0,8 m); de altfel, la -1,5 m au fost descoperite fragmente din conductele de irigație.
În aceste condiții constatăm că stratul arheologic a fost iremediabil compromis în punctul respectiv și considerăm că cercetările menite să pună în evidență, în viitor, limitele așezării romane trebuiesc făcute spre N, aproape de fortificație, acolo unde, din cauza neregularității terenului, depunerea arheologică ar putea fi încă neafectată de lucrările agricole din trecut.
 
Note
 
1. Săpăturile la fortificație și la așezarea civilă au fost efectuate de A. Opaiț, săpături rămase, din păcate, nepublicate până astăzi.
 
 
Punct: Movile
Cod sit: 160840.06
 
Dorel Paraschiv, Cristian Micu (ICEM Tulcea)
           
În perioada 22 august - 9 septembrie 2000 au fost efectuate cercetări arheologice de salvare în una din movilele funerare aflate la limita de SE a așezării romane. Movila în discuție era situată la 600 de m S de șoseaua Mihai Bravu - Turda și la 700 - 800 m V de localitatea Mihai Bravu. Movila era puternic aplatizată din cauza lucrărilor agricole, înălțimea acesteia, în centrul ipotetic fiind de cca. 1 m.
Cercetarea movilei s-a făcut prin patru suprafețe triunghiulare (triunghiuri isoscele dreptunghice, cu catetele de 12 m). Între aceste suprafețe s-au lăsat profile cu lățimea de 0,5 m. Movila a dat la iveală trei morminte de inhumație din epoca bronzului.
Mormântul nr. 1 a fost descoperit în sfertul NV al movilei. Groapa acestuia, de formă rectangulară, cu dimensiunile de 1,51 x 1,34 m, s-a conturat la -0,85 m față de actualul nivel de călcare și avea adâncimea de -0,62 m. Scheletul, orientat SV - NE, era în poziție chircită, pe dreapta, cu mâna stângă pe bazin, iar cu dreapta pe lângă corp. La 0,15 m E de craniu a fost descoperit un bulgăre de ocru și o piesă din os.
Mormântul nr. 2 a fost descoperit în sfertul de SE al movilei. Groapa nu a putut fi conturată, deoarece chiar și fundul acesteia se găsea în pământul negru. Scheletul, chircit pe dreapta, ce avea craniul distrus, a fost găsit la -0,9 m față de actualul nivel de călcare și era orientat NEE - SVV. Mormântul nr. 2 nu avea piese de inventar.
Mormântul nr. 3 a fost descoperit în profilul dintre sfertul de NE și cel de NV al movilei. Groapa mormântului, de formă rectangulară, cu dimensiunile de 0,9 x 1 m, s-a conturat la -0,65 / -0,75 m față de actualul nivel de călcare, iar fundul acesteia era la -1,3 m. Scheletul era deranjat, deci nu cunoaștem orientarea acestuia. În groapă au fost descoperite mai multe mărgele din os, un fragment ceramic atipic și resturi de lemn. Probabil că resturile de lemn provin de la o podină pe care fusese depus cadavrul, podină ce ulterior s-a prăbușit, astfel explicându-se deranjarea scheletului.
În sfertul de SV al movilei au apărut mai multe fragmente ceramice datate la începutul epocii bronzului, acestea constituind principalul indiciu pentru datarea mormintelor enumerate.
În manta, în stratul vegetal, am descoperit fragmente ceramice de epocă romană timpurie, ce provin probabil din așezarea din apropiere.
 
Punct: La Moară
Cod sit: 160840.07
 
Cristian Micu (ICEM Tulcea)
 
În perioada 19 iunie - 13 iulie 2000 au fost realizate cercetări arheologice cu caracter de salvare în punctul, numit convențional, La Moară, aflat la aproximativ 750 m N de localitatea Mihai Bravu, jud. Tulcea, pe malul stâng al pârâului Taița.
Zona era cunoscută în literatura de specialitate datorită cercetărilor făcute în anii 1988 - 1989 de o echipă de arheologi ai Muzeului de Arheologie din Tulcea. Cu acest prilej se preciza că aici există două nuclee de locuire, primul plasat pe promontoriul ce domină lunca Taiței (numit convențional așezarea nr. 1), cel de-al doilea pe o terasă aflată pe latura sa vestică (numit convențional așezarea nr. 2). În urma analizării materialului arheologic s-au stabilit câteva repere cronologice privind locuirea din punctul La Moară, respectiv neolitic, Hallstatt și epoca medievală timpurie.
Datorită condițiilor specifice din teren (traseul viitoarei conducte), săpăturile arheologice din acest an s-au desfășurat în special în zona așezării nr. 1.
Obiectivul imediat al cercetării a fost identificarea și salvarea complexelor arheologice aflate pe traiectoria șanțului viitoarei conducte. În al doilea rând aveam în vedere stabilirea limitelor locuirii în diferitele epoci care s-au succedat pe suprafața promontoriului. Trebuie precizat că observațiile făcute la suprafața solului ne indicaseră existența unui material eterogen din punct de vedere cultural.
Au fost trasate două secțiuni cu o orientare generală N - S, prima dintre ele (notată convențional S. 1) având dimensiunile 100 x 2 m, cea de-a doua (notată convențional S. 2) de 30 x 2 m. Din punct de vedere stratigrafic, pe întreaga suprafață, s-au identificat:
·            stratul vegetal;
·            strat de sol cafeniu, măzăros;
·            solul steril din punct de vedere arheologic.
Ca o primă concluzie, se poate spune că în nici una din secțiuni nu s-a surprins un strat de cultură cu materiale dintr-o anumită perioadă, descoperirile arheologice punând în evidență totuși câteva complexe arheologice (gropi cu dimensiuni reduse și material ceramic atipic).
Majoritatea inventarului arheologic recuperat se concentrează în cel de-al doilea strat, predominând fragmentele ceramice aparținând epocilor romană târzie (sec. IV - VI p. Chr.) și medieval timpurie (sec. IX - X p. Chr.). La partea inferioară a acestui strat, și uneori în solul galben lutos care urmează, s-au găsit fragmente ceramice și unelte de silex aparținând eneoliticului, respectiv cultura Gumelnița (a doua jumătate a mil. V a. Chr.).
 
       Abstract
The archaeological campaign undertaken at Mihai Bravu in year 2000, was a rescue project which occurred in three points.
1. "La Moară". Two main trenches were dug up (100 x 2 mž 30 x 2 m). The archaeological material which resulted from the only cultural layer found here is, cronologically, mixed; the ceramic fragments belong to the Eneolitic - the Gumelnița culture, the Roman - Byzantine period (the 4th - 6th centuries AD) and to the Early Middle Ages (9th - 10th centuries AD).
2. "Movile". A single funerary tumulus was dug up; inside there were discovered three graves dated in the Early Bronze Age. Above these ones Early Roman ceramic fragments were found.
3."Tașlâk". The ceramic material resulted from the research of the main trench (150 x 2,5 m) belongs to the Hallstatt and to the Roman periods; the ceramics resulted altogether, without any clear stratigraphical context. In the eastern part of the trench we discovered two modern inhumation graves. In the gas installation trench (situated about 15 m N from the archaeological one) a trash pit with a very rich Hallstattian material was found.