110. Luncavița, com. Luncavița, jud. Tulcea

Punct: Cetățuia

Cod sit: 160699.02

Colectiv: Silvia Marinescu - Bîlcu (IAB) - responsabil, Cristian Micu (ICEM Tulcea), Michel Maille (ASPAA Aveyron, Franța), Adrian Bălășescu, Valentin Radu, Constantin Haită (MNIR - CNCP)

 
Începute în 1998, cercetările arheologice din așezarea-tell aparținând culturii Gumelnița de la Luncavița, punctul Cetățuia (jud. Tulcea), au continuat și în acest an, în perioada 24 iulie - 19 august.
Pentru această campanie am stabilit două obiective principale:
1) realizarea unui sondaj, ce urma a fi amplasat într-o zonă neafectată de intervențiile antropice moderne, urmărindu-se stabilirea relației dintre situl preistoric și spațiul aflat în imediata sa apropiere precum și fixarea succesiunii stratigrafice a așezării-tell în acest punct;
2) continuarea cercetărilor în suprafața S. I, acordându-se o atenție deosebită zonei menajere din sectorul 1 (C 2 = C 3) și spațiului ce mărginește spre V locuința nr. 1 (L. 1), respectiv sectoarele 7, 13, 17.
Pentru atingerea primului obiectiv general am ales o porțiune de teren aflată în suprafața S., III, mai precis în zona de SV a tell-ului. Secțiunea trasată - notată convențional Son. 1 - are dimensiunile 7 x 3 m și o orientare NE - SV. Deși cercetarea ei nu a condus la rezolvarea tuturor problemelor fixate la începutul campaniei, contextul arheologic s-a dovedit a fi deosebit de interesant, astfel că, în acest moment, putem oferi câteva date preliminare ce au legătură chiar cu evoluția întregii așezări:
- a) zona de SV a tell-ului, care s-a dovedit a fi puțin mai înaltă, pare să fi fost locuită numai într-o fază finală din evoluția sitului, în Son. 1 existând un singur nivel de locuire care suprapune solul steril din punct de vedere arheologic.
- b) singurul complex de locuire apărut în Son. 1 este locuința nr. 3 (L. 3), din care s-a cercetat doar o mică suprafață (4 x 2 m la nivelul etapelor de construcție). Am putut înregistra întreaga evoluție a acestei structuri de locuire care a cunoscut mai multe faze de refacere, distrugerea sa nefiind rezultatul unei incendieri. Dacă în preajma locuinței, spre S, s-a identificat clar o acumulare exterioară (conținând bucăți de chirpici, fragmente ceramice, oase, agregate calcaroase), rămâne ca observațiile noastre, care au condus la evidențierea unui nivel de abandon ce suprapune distrugerea L. 3, să fie confirmate de studiul sedimentologic. Menționăm că întreaga structură de locuire a fost puternic afectată de numeroasele galerii săpate de animalele sălbatice, fapt remarcat de altfel și în complexele arheologice din S. I.
În cadrul suprafeței S, I, așa cum am amintit anterior, obiectivele urmărite au fost:
- a) completarea informațiilor legate de zona menajeră din sectorul 1. În această campanie am stabilit că în cadrul acestui complex, situat în zona centrală a așezării-tell, au existat mai multe etape de depuneri, bine individualizate prin structura lor în parte diferită. În stadiul actual al cercetărilor se poate spune că C 2 a acoperit parțial, în carourile A3, B3, o structură de locuire, notată convențional locuința nr. 4 (L. 4). Rămâne de stabilit dacă în acest punct vom întâlni o situație comună tell-urilor gumelnițene, respectiv folosirea unei locuințe dezafectate drept zonă de depunere a resturilor menajere. Menționăm că L. 4 a fost pusă în evidență și în colțul de SV al sectorului 7. În colțul de NE al sectorului 1, C 2 este mărginită de L. 1, din punct de vedere stratigrafic cele două complexe fiind, se pare, contemporane;
- b) cercetarea zonei aflate la V de L. 1, respectiv sectoarele 7, 13, 17. În acest an am reușit să indicăm limitele de S și V ale L. 1 prin identificarea unor segmente din pereții corespunzători în sectorul 7, carourile B4, C4 - 6. În sectoarele 7, 13, a fost cercetată o nouă structură de locuire, notată convențional locuința nr. 2 (L. 2), situată în apropierea L. 1. În stadiul actual al cercetărilor se poate spune că L. 2 a avut o orientare NE - SV, cu o ușoară înclinare pe aceeași direcție, dimensiunile sale fiind de 5,25 x 2,5 m.
Cercetările realizate în punctul "Cetățuia" au fost extinse și în afara tell-ului. La aproximativ 400 m N de așezarea-tell a fost realizat un sondaj (6 x 1 m) pe un bot de deal, unde cercetările de suprafață mai vechi semnalaseră prezența unor fragmente ceramice gumelnițene. Trebuie spus că în prezent suprafața acestuia este în mod superficial afectată de intervenții antropice.
Au fost evidențiate destul de clar câteva complexe de locuire (gropi menajere) de epocă romană. Menționăm că nu a fost identificat nici un obiect aparținând culturii Gumelnița.
 
Abstract
       The archaeological campaign from Luncavița - Cetățuia took place this year from July the 24th unthil August the 19th. For this year we established two main objectives:
       - the research of a trench placed in an area less affected by modern human interventions; we aimed to clarify the relationship between the prehistoric site and its close neighbourhood region, also we wanted to establish the stratigraphical succession of the tell-settlement in this point;
       - to continue the archaeological research in the S. I surface, with special attention accorded to the waste zone from the S. 1 (C 2 = C 3) and to the area wich borders westwards the dwelling no. 1 (L. 1), respectively the sectors 7, 13 and 17.
 
 
Studiul faunei de mamifere (cultura Gumelnița)
 
Adrian Bălășescu (MNIR - CNCP)

Fauna analizată provine din săpăturile arheologice întreprinse între 1998 - 2000, la Luncavița (jud. Tulcea), în punctul "Cetățuia", aceasta fiind atribuită culturii Gumelnița A2. Lotul de oase analizat este destul de numeros, 1790 de oase, din care s-au determinat circa 1101 (61,5 %).

S-au identificat 5 specii de mamifere domestice: Bos taurus, Ovis aries, Capra hircus, Sus domesticus, Canis familiaris și 14 de mamifere sălbatice: Equus caballus, Bos primigenius, Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa, Canis lupus, Vulpes vulpes, Meles meles, Martes sp., Lutra lutra, Lynx lynx, Felis sylvestris, Castor fiber, Lepus europaeus.
În momentul actual al cercetării materialului faunistic care provine din nivelul I, Gumelnița A2, se observă că animalele domestice și cele sălbatice au o pondere apropiată, atât ca număr de resturi, cât și ca număr minim de indivizi, ele contribuind la realizarea paleoeconomiei animale. Dintre animalele domestice, ca număr de fragmente bovinele se situează pe primul loc, ele fiind urmate de porcine și ovicaprine. Ca număr minim de indivizi, porcinele depășesc bovinele. Totuși din punct de vedere economic, specia Bos taurus joacă rolul cel mai important. Remarcăm două neurocranii de câine cu urme de spargere intenționată și tăiere, lucru care ar putea sugera consumul alimentar al speciei.
Dintre animalele sălbatice prezente în spectrul faunistic, se observă că ponderea ceea mai mare o are cerbul care este urmat de mistreț și căprior. Resturile numeroase de vânat fac ca așezarea de la Luncavița să fie una din cele mai bogate cu faună sălbatică. Vânătoarea la Luncavița are o importanță la fel de mare ca și activitatea de creștere a animalelor.
 

Studiu sedimentologic

    
Constantin Haită (MNIR - CNCP)

Studiul sedimentologic efectuat în această așezare eneolitică în campania din anul 2000, a avut ca principale obiective, înregistrarea tipurilor de unități sedimentare din cadrul structurilor și acumulărilor antropice și prelevarea de eșantioane micromorfologice.

În scopul observării întregii succesiuni corespunzătoare locuirii eneolitice din această așezare și a relațiilor stratigrafice dintre aceasta și nivelurile naturale din bază, a fost realizat un sondaj statigrafic, localizat în partea de SV.
În acest sondaj, au fost prelevate 4 eșantioane micromorfologice, în fiecare dintre principalele niveluri observate pe profilul stratigrafic:
- nivel siltic brun gălbui, granular, cu frecvente fragmente ceramice, interpretat ca un nivel de distrugere (US 3002), ce suprapune un nivel siltic brun gălbui, mai omogen și mai compact (US 3003), ce ar putea reprezenta o podea a unei locuințe.
- nivel siltic cenușiu gălbui, cu laminație paralelă fină, omogen, fără constituenți antropici (US 3006), interpretat ca o succesiune de podele, lutuieli și niveluri ocupaționale fine, din interiorul unei locuințe.
- nivel siltic brun gălbui, omogen, cu structură agregată slab exprimată, friabil, cu rare incluziuni carbonatice (US 3004), ce poate reprezenta un nivel ocupațional acumulat pe podeaua unei locuințe.
- nivel siltic gălbui, relativ omogen, cu structură agregată, cu granule carbonatice și rar material arheologic (US 3005), ce reprezintă primul nivel de locuire Gumelnița A2 din această zonă.
Alte două eșantioane au fost prelevate în suprafața cercetată arheologic. Primul este prelevat într-un nivel siltic gălbui, omogen, cu structură agregată slab exprimată, cu fragmente milimetrice de chirpic nears (US 1002), ce poate să reprezinte un nivel de podea neincendiată. Un alt eșantion micromorfologic este prelevat într-un nivel siltic de culoare cărămizie, cu laminație paralelă slab exprimată, relativ omogen, cu rare fragmente milimetrice de chirpic ars, ce reprezintă o succesiune de podele aparținând unei locuințe incendiate (L. 1).