90. Iedera, com. Iedera, jud. Dâmbovița

Punct: Cetățuia

Cod sit: 65878.01

  Colectiv: Mihai Diaconescu - responsabil, Adrian Păunaș - responsabil de sector (Liceul "Voievodul Mircea" Târgoviște); Ovidiu Cîrstina - responsabil de sector (CNMCD Târgoviște); Radu Alexandru, Radu Claudia, Căpățînă Claudia - studenți (UV Târgoviște)
 
Șantierul arheologic a fost organizat în punctul "Cetățuia", comuna Iedera, din E județului Dâmbovița. Cercetările au debutat în anul 1995, inițiindu-se investigarea sistematică a platoului cu o suprafață de circa 3 ha, delimitat de pâraiele Cetățeaua Mare, Cetățeaua Mică și Ruda (fig. 1). Zona face parte din Subcarpații Munteniei, cu altitudinea cuprinsă între 400 - 500 m. Aici a fost identificată o așezare geto-dacă fortificată, înscriindu-se, prin organizare și inventar, între celelalte stațiuni de același fel din Muntenia (Pietroasele, jud. Buzău; Gura Vitioarei și Homorâci, jud. Prahova; Cetățeni, jud. Argeș). Până la organizarea cercetării sistematice, au fost făcute mai multe sondaje (D. Berciu - 1934, N. Simache - 1960, Muzeul Județean Dâmbovița - 1976 și 1982), care au confirmat existența așezării antice, de unde provine și o tetradrahmă thasiană (cf. H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj, 1972, p. 62).
Platoul pe care se găsește așezarea este de formă alungită, cu orientarea generală NV - SE, apărat natural spre N, V și E de abrupturile celor trei văi amintite mai sus, latura de S, unde a fost identificat drumul antic, era apărată prin șanț cu val. Această înălțime, dominantă în zonă, străjuia drumul de acces între Valea Ialomiței și Valea Prahovei, de-a lungul pârâului Ruda.
Trebuie menționat și faptul că la distanță mică față de stațiunea fortificată au fost descoperite și cercetate în parte așezări deschise (Ocnița, Adânca, Secuieni, Urseiu) a căror existență trebuie legată de exploatarea zăcămintelor de sare, aflate la suprafață.
De la început, investigarea așezării a ridicat și continuă să ridice probleme din cauza vegetației forestiere și a exploatării acesteia, din cauza bombardamentelor din timpul celui de al doilea război mondial, executate de americani în zona petrolieră Ploiești - Moreni și a unor aplicații militare ulterioare, când s-au săpat tranșee și adăposturi individuale.
În cele cinci campanii arheologice - în anul 1999 nu s-au organizat cercetări - au fost practicate 13 secțiuni plasate, mai ales, pe terasele I și II. A fost investigat și sistemul de fortificare.
În anul 2000 s-a continuat investigarea terasei I, prin prelungirea S. VI și practicarea unei casete, precum și a terasei a II-a, unde a fost deschisă S. XIII și s-a reluat lucrul la S. X, S. XI, S. XII, trasate în anul 1998. (fig. 2)
Obiectivele cercetării au fost, în principal, stabilirea unor repere cronologice mai precise, precizarea raporturilor stratigrafice între terasa I și terasa II, investigarea perimetrului de pe terasa I în care au fost puse în evidență fragmente grupate ale unor vase de provizii. Spre deosebire de anii trecuți, campania din anul 2000 are câteva particularități. În primul rând, cu o singură excepție, nu s-au deschis secțiuni noi, ci s-au practicat mai multe casete, atât la S. VI, de pe terasa I, cât și la S. X, XI, XII, de pe terasa II. În acest sens, s-a putut extinde cercetarea, cu rezultate pozitive. Trebuie precizat că cercetarea terasei I nu a putut fi încheiată, din cauza vegetației arboricole, în timp ce, pentru terasa a II-a, mai mare decât cealaltă terasă, este nevoie de mai multe campanii arheologice. În al doilea rând, descoperirea unei drahme de argint, emisă la Apollonia Illyrica, face parte, după toate probabilitățile, din categoria monetară care încheie, alături de emisiunile orașului Dyrrachium, pătrunderea și circulația monedelor grecești în Dacia, în ultimele decenii ale sec. I a. Chr. (C. Preda, Istoria monedei în Dacia preromană, București, 1998, p. 336). În al treilea rând, descoperirea unor obiecte de podoabă, depuse într-un mic vas ceramic fragmentar, lucrat cu mâna, poate indica existența unui mormânt, surprins prin săparea S. XIII, cercetarea nefiind finalizată în campania anterioară.
și această campanie, ne-a întărit convingerea că pe platoul "Cetățuia", a funcționat în secolele II-I a. Chr., posibil și în primele decenii ale secolului I p. Chr., o așezare fortificată, a cărei dispariție a fost violentă, prin incendiu. În stadiul actual al cercetării nu se pot face mai multe observații privind stratigrafia, neexcluzându-se însă posibilitatea existenței a două niveluri, aparținând aceleiași perioade.
Materialele recuperate sunt depozitate la Complexul Național Muzeal "Curtea Domnească" Târgoviște, unde sunt supuse procedeelor de restaurare și conservare. În cele ce urmează vom prezenta succint principalele descoperiri.
Din S. VI și din locuința de pe terasa I provin:
- drahmă din argint, emisă de Apollonia Illyrica, în stare bună de conservare și în greutate de 2,70 g;
- piron din fier, cu partea superioară îndoită, rectangular în secțiune, Lpăstrată = 6,8 cm;
- daltă din fier, în stare de conservare relativ bună, cu tub rotund pentru fixarea cozii; partea inferioară mai masivă; L = 11,8 cm, diametrul tubului în partea superioară este de 1,9 cm;
- fragment vas sticlă translucidă, de culoare verzui-gălbuie, cu benzi incizate;
- două fusaiole din lut, de mici dimensiuni;
- mărgică din lut, de culoare cărămiziu-negricioasă, de formă sferică, aplatizate, D = 2,9 cm;
- vârf de săgeată din fier, cu tub pentru fixarea tijei de lemn, cu două muchii și aripioare; Lpăstrată = 5,2 cm; Dtub = 0,4 cm;
- fragment lamă silex;
Din S. XIII, s-au recuperat:
- o piesă fragmentară din fier, probabil toartă, oxidată, rectangulară în secțiune;
- amuletă din calcar poros de formă ovală, cu orificiu central; a fost găsită împreună cu obiectele din bronz, descrise mai jos;
- piesă dintr-un pandantiv de bronz, oxidat; păstrează inelele de prindere a restului pieselor;
- figurină din bronz (cal ?); L = 2,8 cm; hzona capului = 2,6 cm;
- figurină din bronz, în stare mai proastă de conservare, poate să reprezinte un mistreț (?); Lpăstrată = 3,9 cm;
- fragment din oglindă din bronz;
- așchie de jasp, descoperită împreună cu obiectele de bronz;
În afară acestora, toate secțiunile au furnizat fragmente ceramice lucrate cu mâna și la roată (din care pot fi întregite mai multe vase), cărbune, oase puține, pietre.
Pentru campania din anul 2001, ne propunem să finalizăm investigarea terasei I, să aducem precizări legate de prezența obiectelor de podoabă, și, în măsura în care investigația permite, să putem aprecia mai strict încadrarea cronologică. Punerea în valoare a sitului se va face prin amenajarea unei săli expoziționale speciale, în cadrul Complexului Muzeal Național "Curtea Domnească" Târgoviște. De asemenea, este în curs de elaborare raportul detaliat al stadiului de cercetare, atins până acum.

 

Ilustrația