83. Hârșova, jud. Constanța [Carsium]

Cod sit: 60810.02

Colectiv: Gabriel Gheorghe Custurea - responsabil, Gabriel Talmațchi, Constantin Nicolae (MINAC); Costel Chiriac (IA Iași)

Cercetările arheologice de la cetatea Carsium de la Hârșova au fost organizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Universitatea "Ovidius" din Constanța în colaborare cu Institutul de Arheologie Iași, fondurile fiind asigurate de MINAC și Universitatea "Ovidius" Constanța.

Cercetarea obiectivului a urmărit continuarea secțiunilor deschise în anii anteriori: S. 1A, pe sectorul "bazilică" și S. 2 pe tronsonul vestic, spre turnul de V.

În sectorul S. 1A s-a demontat stratul medieval târziu care aparținea ultimei etape de funcționare a cetății. Au fost îndepărtate nivelele de demolare din piatră cu pământ ce provin de la construcțiile care funcționau în această parte a cetății. Au fost descoperite materiale ceramice tipice și o interesantă piesă din metal, destinată legării cailor la iesle.

În sectorul S. 2 cercetările s-au desfășurat în trei puncte distincte:

a) nivelarea din fața incintelor, spre interiorul cetății. În spatele incintei mijlocii, pe stâncă, s-a descoperit un rest de zid, cu înălțimea de 0,2 - 0,6 m și lățimea maximă de 1,4 m. Zidul are emplecton din piatră de talie mică cu asize neregulate din cărămidă, legat cu mortar din var, nisip și cărămidă pisată. Ultimul nivel de deasupra stâncii este o amenajare din pământ cu resturi de țigle sfărâmate, sărac în materiale arheologice. Acesta se evidențiază pe o grosime uniformă de circa 10 cm. Deasupra acestui nivel s-a putut distinge o lentilă de arsură de pe suprafața căreia au fost recoltate câteva monede de secol IV p. Chr. Situația s-a mai întâlnit și în alte sectoare.

b) zona dintre incinta de mijloc și turnul de V. În campania anului trecut aici s-a lăsat o mare cantitate de pietre de la demolarea zidului, care au fost scoase împreună cu mortarul aferent. Dintre dărâmături s-a recoltat un fragment de țiglă cu un cartuș patrulater (7,5 x 7,5 cm) în interiorul căruia se află o inscripție cu semnul crucii la început. S-au făcut observații pe zidurile descoperite până acum. Au fost recuperate și măsurate elemente specifice de arhitectură militară, între care o piatră de crenel păstrată în întregime.

c) la circa 10 metri spre N de sectorul precedent s-a deschis o casetă de 4 x 6 m. Aici se vedeau la suprafață două blocuri din piatră de calcar fasonate. Sub acestea s-au descoperit asize din calcar, similare cu cele din incinta de mijloc, observate în alineatul de mai sus. La adâncimea de -1,4 m, după îndepărtarea pământului și a pietrelor din dărâmături, alături de materiale de epocă medievală au apărut și materiale de epocă romană. În profil se poate urmări faza de construcție târzie a incintei. La -1,8 m apar resturi bolovănoase de zid, cu resturi de mortar, ce provin dintr-o fază anterioară. Între resturile ceramice mai apar fragmente de vase medievale timpurii.

Cercetările efectuate la Carsium au permis să se pună în lumină materiale arheologice care să aducă noi dovezi cu privire la viața materială și spirituală pe acest segment al limes-ului dunărean în epoca romano-bizantină.