68. Gârla Mare, com. Gârla Mare, jud. Mehedinți

Punct: kilometrul fluvial 840 - Villa rustica de la Gârla Mare

Cod sit: 111792.02

Colectiv: Ion Stângă (MRPF Turnu Severin)

Stațiunea arheologică este situată pe fruntea primei terase a Dunării, în teren arabil, în partea de SV a comunei Gârla Mare. Pe stațiune este fixată borna din beton ce indică kilometrul fluvial 840.

Ferma agricolă și anexele ei sunt cercetate sistematic din anul 1993. Rezultatele cercetării sunt importante atât prin aportul documentar - științific, cât și prin bogăția materialului arheologic rezultat.

Ferma se dovedește a fi o unitate de producție complexă, cu activități agricole, de creșterea animalelor, olărit, prelucrarea metalelor, comerț intern și extern. În momentul de față trei sferturi din fermă este cercetată, iar zidăria acoperită cu pământ. Toate informațiile rezultate până în acest moment al cercetării ne îndreaptă spre o încadrare cronologică largă între primele două decenii ale secolului al II-lea și domnia lui Gordian al III-lea.

Obiectivele campaniei arheologice ale anului 2000 au fost următoarele:

1. Descoperirea incintei de SV a fermei și a eventualelor construcții anterioare.

2. Cercetarea arheologică în afara incintei, spre E, unde urme de zidărie și mult material arheologic existent la suprafață presupun existența altor construcții.

Pentru atingerea primului obiectiv a fost deschisă S. 15 cu dimensiunile de 50 x 4 m. A fost descoperită incinta de S a fermei și poarta de intrare în fermă. Pe colțul de SV al incintei se găsea o locuință - turn cu misiune de apărare. Spre interior, la distanță de 1 m de incintă, a fost descoperită zidărie din construcțiile interioare.

Pentru îndeplinirea obiectivului nr. 2 au fost trasate următoarele secțiuni: S. 16 și S. 17 - cu dimensiunile de 16 x 4 m, amplasate pe malul surpat al Dunării, paralele între ele, cu un martor de 0,5 m. Aici au fost descoperite urme de zidărie ale unei construcții de dimensiuni mari (12 x 7 m) legată probabil de activități portuare. S. 18, cu dimensiunile de 50 x 2 m, a fost trasată spre N la o distanță de 50 m de S. 17. Între C. 1 - 11 au apărut nu mai puțin de 9 ziduri ce traversează secțiunea de la S la N. Este o zidărie ce îmbracă două tehnici diferite de construcție.

a) Fundațiile și elevațiile lucrate în tehnica cocciopesto sunt cele mai numeroase. Fundația are lățimea de 0,6 m, iar înălțimea este păstrată uneori până la 0,6 m.

b) în a doua categorie intră numai două ziduri. Fundația lor este lucrată în tehnica cocciopesto, solidă, mai lată decât elevația care este lucrată din pietre nehașurate, legate cu mortar. Nu excludem posibilitatea existenței a două faze de zidărie.

Materialul arheologic este bogat și variat: monede ce se întind cronologic de la Hadrian la Gordian III, multe fibule, inele din bronz și argint, fragment dintr-o diplomă militară, fragment dintr-o plăcuță din plumb cu reprezentarea cavalerului danubian, unelte, ceramică numeroasă din categoria de uz comun și ceramică de tradiție dacică.