54. Cristești, com. Cristești, jud. Mureș

Punct: Hosuba

Cod sit: 114364.02

Colectiv: Dumitru Protase - responsabil, Nicoleta Man - responsabil de sector (MJ Mureș)

În perioada 4 - 18 septembrie 2000 Muzeul Județean Mureș a efectuat săpături arheologice în așezarea rurală romană de la Cristești, (jud. Mureș), punct Hosuba și malul drept al Mureșului.

Cercetările au fost efectuate de un colectiv format din Dumitru Protase - responsabil de șantier și arheolog Nicoleta Man - responsabil de sector, de la Muzeul Județean Mureș.

Așezarea romană rurală de la Cristești este situată la 6 km E de Târgu-Mureș între șoseaua Târgu-Mureș - Cluj-Napoca - Gara CFR - Combinatul Chimic, malul Mureșului și vatra actuală a comunei.

Acest sit arheologic a fost semnalat în literatura istorică veche de I. F. Neigebauer, Orban Balazs și Deak Farkas. Săpături arheologice au fost efectuate de Emil Panaitescu și D. M. Teodorescu (1925), Aurel Filimon (1928), D. Popescu (1950), D. Protase și Andrei Zrinyi (1961), A. Zrinyi (1972), D. Protase și Nicoleta Man (1994 - 2000).

Începând cu anul 1994 săpăturile arheologice au fost reluate după o întrerupere de aproape 20 de ani și au drept scop cercetarea zonei de SE a așezării, singura care mai poate fi cercetată, restul suprafeței fiind deranjată de reamenajarea hidrografică a râului Mureș și a pârâului Cocoș, de construirea și extinderea Combinatului Chimic Azomureș și a satului actual.

Cercetările și-au propus delimitarea mai precisă a perimetrului așezării romane, dar și relevarea altor elemente de habitat. Întâmplător în campania arheologică a anului 2000 am avut ocazia de a verifica situația stratigrafică de pe malul drept al Mureșului.

Malul drept al Mureșului nu a mai fost cercetat până în acest an, deși au mai existat ipoteze cum că așezarea de la Cristești s-ar extinde pe ambele maluri ale râului, în acest caz existând și un pod care realiza o legătură permanentă între cele două părți ale așezării.

Imediat după începerea săpăturilor arheologice la 4 septembrie 2000, am fost anunțați de muncitorii unei cariere de piatră care excavau în imediata apropiere a malului drept al Mureșului că la adâncimea de -3 m au descoperit vase întregi și cioburi de culoare roșie. În aceste condiții am sistat lucrările și pornind de la adâncimea de -3 m am trasat o secțiune (S. 1), cu dimensiunile 20 x 2 m. Într-adevăr acoperite de o mare cantitate de prundiș s-au descoperit bulgări de lut și o mulțime de vase ceramice și opaițe romane prezentând aceleași forme și caracteristici cu ceramica romană produsă la Cristești. Deși din cauza stratului gros de prundiș aluvionar și a pânzei freatice care a inundat secțiunea la adâncimea de -1,7 m nu am putut înregistra o situație exactă a stratigrafiei din zonă, totuși, putem concluziona următoarele: așezarea s-a extins pe ambele maluri ale Mureșului, zona Mureșului constituind zona cuptoarelor și atelierelor de olărit. Malul drept fiind mai jos decât malul stâng, a fost inundat mai des și de aceea vestigiile arheologice din această zonă sunt la o adâncime de -4,5 m.

O cercetare viitoare a zonei, deși este de dorit, va fi greu de realizat fără colaborarea unei firme de construcții sau a carierei de piatră.

O altă zonă cercetată în această campanie a fost imediata apropiere a comunei actuale. Cu acordul proprietarilor de terenuri am cercetat zona cuprinsă între calea ferată și primele case din comună. În acest scop s-au trasat două secțiuni :

O secțiune (S. 2) (10 x 1,5 m) este situată la 300 m de prima casă și 800 m de calea ferată. Imediat sub stratul cultivabil, la -0,5 m au apărut primele urme romane, cu multă ceramică tipică așezării de la Cristești: castroane, cupe-pahare, opaițe și o bilă mare din lut ars. Sub acest strat gros de material arheologic ne-am fi așteptat să descoperim urmele unei locuințe, dar săpăturile nu au confirmat această așteptare. De acea am trasat o secțiune paralelă cu S. 2.

Altă secțiune S. 3, de 10 x 1,5 m, a confirmat aceeași stratigrafie, caracteristici și material arheologic ca în S. 2. Dar la adâncimea de -0,7 m s-au descoperit urme de pari groși (diametrul de 15 cm) și resturi vizibile din pereți de chirpici care au fost susținuți de pari. Nu s-au descoperit resturi de podea ca în alte locuințe din așezarea de la Cristești.

Pentru campania următoare ne propunem să cercetăm, în continuare, malul drept al Mureșului, dacă vom reuși să colaborăm cu o firmă de construcții și să extindem cercetările și în partea estică a Combinatului Chimic înspre Târgu Mureș, zonă care de asemenea nu a fost niciodată cercetată. Având în vedere că în incinta combinatului s-au descoperit morminte de înhumație romane și că I. Paulovics afirmă că din această zonă provin monumentele funerare ale așezării, considerăm că această investigație merită să fie efectuată.

 

Abstract

On the left bank of the Mureș river, at the place called "The Earth Fortress" there are the vestiges of a large Roman rural settlement, spreading on a surface of several hectares. Firstly recorded în 1870, when there are also mentioned the visible remains of a Roman road, this settlement has always called the attention of the researchers through a great number of discoveries.

The archaeological researches of 2000 revealed the inhabitant on the bouth part of Mureș river. There was discovered a surface dwelling, having the walls made of trellis work or beams.

The material discovered contain usual pottery, roman lamp and iron tools.