34. Bumbești Jiu, jud. Gorj

Punct: Vârtop

Cod sit: 79317.02

Colectiv: Vasile Marinoiu - responsabil, Gheorghe Calotoiu, Dumitru Hortopan, Olimpia Bratu (MJ Gorj)

Cunoscut încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, castrul roman de la Vârtop a început să fie cercetat sistematic abia din a doua jumătate a secolului al XX-lea, studiindu-se mai ales elementele sistemului defensiv (1956 și 1993 - 1994) și al edificiului din interior (horreum) în 1993, iar din 1988 s-a descoperit și așezarea civilă din imediata apropiere a fortificației.

Castrul cu val de pământ și așezarea civilă romană de la Vârtop se află situată la cca. 900 m E de malul stâng al râului Jiu, la 2 km S de orașul Bumbești Jiu și la 700 m N de castrul cu zid de piatră din punctul Bumbești Jiu - „Gară". Cercetările arheologice efectuate în anul 2000, s-au desfășurat în zona edificiului roman descoperit de noi în anul 1997, situat la 60 m S de valul castrului de pământ și pârâul Vârtop și la 10 m E de DN 66, Târgu Jiu - Petroșani, în dreptul km 82,6. Acestea au avut drept obiectiv principal verificarea posibilității de continuare a zidurilor edificiului, delimitarea și destinația acestuia. Cercetările s-au efectuat manu militari (cu sprijinul soldaților școlii de Jandarmi "Al. D. Ghica" din orașul Bumbești Jiu, județul Gorj).

Au fost trasate două secțiuni pe direcția E - V (S. 1 / 2000 cu dimensiunile de 18 x 2 m (pl. 1) și S. 2 / 2000 cu dimensiunile de 5,5 x 2 m (pl. 1) și s-a deschis o casetă (C. 1 / 2000 cu dimensiunile de 1,9 x 1,5 m (pl. 1).

În S. 1 / 2000, în carourile 1 - 2, la -0,6 m față de nivelul actual de călcare, a fost dezvelit un pavaj realizat din piatră de râu de dimensiuni mici și mijlocii. În carourile 1 - 2 materialul arheologic mobil scos la iveală constă din materiale de construcție (fragmente de olane, țiglă, cărămidă și piroane din fier) (pl. 4/8,9), ceramică (pl 3/1-3) și sticlă fragmentară (pl. 3/7, 8). Lângă pavaj în caroul 3, la -0,58 m a apărut fundația unui zid din piatră de râu cu grosimea de 0,6 / 0,62 m, fără legătură de mortar, orientată N - S. Tot în acest carou a apărut și o monedă de bronz (sesterț) emisă în timpul împăratului Traian.

În caroul 9, la -0,61 m s-a identificat fundația altui zid, paralelă cu prima, cu grosimea de 0,6 m, de data aceasta însă legată cu mortar. Cele două fundații conturează la E și la V o încăpere a cărei lățime este de 4,4 m și aparține edificiului cercetat între 1997 - 1999. În interiorul încăperii se afla un strat de dărâmătură gros de 0,35 m, care conținea fragmente de țiglă, olane, cărămidă și mortar, piroane din fier (pl. 4/10-12), un vârf de suliță (pl. 4/6) din fier, ceramică și sticlă fragmentară (pl.4/1,2). Tot aici, în caroul 8, la - 0,86 m față de nivelul actual de călcare s-a descoperit o cărămidă pătrată cu dimensiunile de 0,2 x 0,2 x 0,08 m, ruptă în diagonală și care are pe una din fețe o ștampilă, tip tabula ansata, a Legiunii a IV-a Flavia - LEG IIII F - (pl. 4/5). Aceasta atestă că un detașament al acestei legiuni a construit castrul de la Vârtop în perioada războaielor de cucerire a Daciei și a staționat aici până în anul 118 p. Chr., când întreaga legiune a fost retrasă în Moesia Superior la Singidunum. O cărămidă similară (cu dimensiunile de 0,2 x 0,17 x 0,08 m) se află în inventarul Muzeului Județean Gorj, fiind descoperită în anul 1969 în zona Bumbești Jiu, dar fără a se cunoaște clar condițiile descoperirii. Este prima atestare a unei vexilații a acestei legiuni la Bumbești Jiu - "Vârtop", și prin aceasta, considerăm noi, s-a stabilit și limita estică a prezenței acesteia în provincia romană Dacia. Ca urmare a acestui fapt se confirmă ipoteza că teritoriul de la V de Jiu intra, din punct de vedere administrativ, în perioada 106 - 118 în componența provinciei romane Dacia, iar după această dată în provincia Dacia Superior, până la reorganizarea din 168 - 169.

Lângă zidul estic, la -0,74 m față de nivelul actual de călcare, pe o suprafață de 1,2 x 2 m a apărut o peliculă compactă și rezistentă de cocciopesto. La E de aceasta, în carourile 10 - 18, la -0,8 m față de nivelul actual de călcare, s-au descoperit numeroase fragmente de țiglă, olane și cărămidă, un vârf de suliță (pl. 4/7), piroane din fier (pl. 4/13-15) și ceramică fragmentară (pl.3/5, 6).

Stratigrafia secțiunii S. 1 / 2000 este identică cu cea din anii precedenți: stratul vegetal coboară până la -0,1 / -0,2 m, excepție făcând carourile 9 - 18 unde de la -0,3 / -0,7 m se află un strat de umplutură modernă. Până la -0,91 / -1,2 m, urmează stratul de cultură roman, sub care apare pământul virgin (pl. 2).

Deschiderea casetei C. 1 / 2000, la 1 m N de secțiunea S. 1 / 2000 în capătul vestic al acesteia, a permis descoperirea colțului de NV al încăperii apărute în secțiunea anterioară. și acest zid are aceleași caracteristici constructive ca cel pe care îl continuă: este din piatră de râu, fără legătură de mortar și are o grosime de 0,6 - 0,62 m.

Din punct de vedere al materialului arheologic descoperit, aici au apărut fragmente de țiglă, olane, cărămidă, ceramică (pl. 3/4) , sticlă (pl. 4/3-4) și un piron de fier (pl. 4/13).

Secțiunea S. 2 / 2000 s-a trasat la 2,3 m N de S. 1 / 2000, tot la capătul vestic al acesteia și paralel cu C. 1 / 2000. La 1,5 m N distanță de colțul încăperii descoperit în caseta mai sus amintită, apare fundația unui alt zid. Aceasta apare la adâncimea de -0,25 m față de nivelul actual de călcare. Zidul este mult mai bine conservat decât cele descoperite anterior, fiind executat din piatră de râu, legat cu mortar de var și având o grosime de 0,65 m. Se păstrează până la adâncimea de -0,85 m și este orientat pe direcția E - V. Lângă zid, în partea dinspre N, au apărut trei stâlpi, executați din câte patru cărămizi suprapuse, legate cu mortar de var și a căror utilitate nu o putem stabili deocamdată. Aceștia au între ei o distanță de 0,9 respectiv 1,1 m. Cărămizile lor au dimensiuni diferite: 0,28 x 0,20 x 0,07 m; 0,61 x 0,25 x 0,07 m; 0,4 x 0,26 x 0,07 m; 0,36 x 0,24 x 0,04 m; 0,33 x 0,26 x 0,04 m. Inventarul arheologic descoperit în S. 2 / 2000 constă din fragmente de cărămizi, olane, țigle, fragmente de tencuială pictată în roșu închis, ceramică fragmentară și piroane din fier (pl. 4/14-17).

Cercetările arheologice din anul 2000 din așezarea civilă de la Bumbești Jiu - "Vârtop" au adus noi precizări privind dimensiunile edificiului. În stadiul actual nu ne putem încă pronunța asupra destinației acestuia. Descoperirea cărămizii cu inscripție consemnează unitatea militară care s-a stabilit la Vârtop, pentru o perioadă de timp, construind castrul și așezarea civilă romană de aici.

Materialul arheologic descoperit în campania din anul 2000 se încadrează din punct de vedere cronologic în prima jumătate a secolului al II-lea p. Chr.