31. Bucșani, com. Bucșani, jud. Giurgiu

Punct: Pod

Cod sit: 66483.03

Colectiv: Cătălin Bem (MNIR); Silvia Marinescu - Bâlcu (IAB); Traian Popa (MJ Giurgiu); Valentin Parnic (MDJ Călărași); Carmen Bem (ISSEE București); Florin Vlad (MJ Ialomița); Adrian Bălășescu, Constantin Haită, Valentin Radu (MNIR - CNCP)

Campania anului 2000 a avut, din motive mai mult sau mai puțin obiective, ca și cea anterioară, două etape (iunie și octombrie). Urmărind obiectivele impuse de evoluția cercetării, am procedat la deschiderea a două noi suprafețe - b (8x16 m), având latura mare paralelă la 2 m N de vechea zonă cercetată (a ), și g (4 x 10 m), cu latura scurtă paralelă la alți 4 m N de S. b , în dreptul jumătății de E a sectorului 7. Scopul principal al acestor două suprafețe este de a întregii imaginea generală asupra N. 1 (epuizat în această campanie în S. a ) și de a surprinde legătura cu lunca antică.

Faptul că acest nivel superior (Gumelnița B1) s-a format stratigrafic pe ceea ce numeam cu alte ocazii "nivel de inundație" permite deplina sa individualizare și, mai mult, ne-a oferit posibilitatea de a-l putea trata independent de restul stratigrafiei tell-ului.

Situația tell-ului "La Pod" ne-a obligat, de asemenea, să avem în vedere deosebirile esențiale între ceea ce se numesc așezări cu continuitate de locuire ("clasicele" tell-uri din sudul Munteniei și Dobrogea, cu amplitudini stratigrafice impresionante) și așezările pluristratificate, fără continuitate de locuire. În această din urmă categorie se înscrie și tell-ul de la Bucșani (aminteam cu alte prilejuri și faptul că între nivelul inferior și cel intermediar există trei depuneri aluviale, separându-le net). Dacă privim tell-ul în accepțiunea orientală a termenului și având în vedere doar traducerea cuvântului din limba arabă, atunci toate așezările pluristratificate cu aspect de movilă sunt tell-uri, inclusiv cel de la Bucșani. Dacă, însă, avem în vedere în primul rând faptul că o locuire continuă, neîntreruptă, în același spațiu, a aceleiași comunități timp de secole, caracterizează un tell, atunci așezarea de la Bucșani nu aparține acestei categorii. Atunci când i se atribuie culturii Gumelnița apelativul de "cultură a tell-urilor" se omite faptul că există numeroase așezări (marea majoritate necercetate) unistratificate, circumscrise sau nu marilor tell-uri. Folosirea bibliografică a "nivelurilor" în tell-uri trebuie să corespundă cel puțin unor elemente de logică. În cazul stațiunilor de genul aceleia de la Bucșani, în care locuirea nu este continuă și, mai mult, există elemente stratigrafice de separare pe verticală (consecințe ale inundațiilor), posibilitatea de individualizare netă a fiecărei faze de locuire (pe clasicele niveluri) este absolut reală. Alta este, evident, situația în așezările cu continuitate de locuire - neexistând elemente de separare stratigrafică, antropice sau naturale, nu există niveluri. Creațiile bibliografice par să nu țină seama de realitate.

Revenind la ceea ce face în mod direct obiectul acestor rânduri, două sunt elementele care ne rețin în mod deosebit atenția. În campania anului 2000 a fost descoperită cea de-a șasea locuință a nivelului superior (fig.1) - microtopografia așezării indică faptul că o alta nu mai există, toate concentrându-se în zona de înălțime maximă și doar pe panta de SE. Deosebit de interesantă este și această locuință - demontată numai în proporție de 60% (pe o suprafață nu mai mare de 12 m2) ea a permis identificarea a nu mai puțin de 100 vase de diferite dimensiuni, ceea ce înseamnă 8 - 9 vase pe 1 m2. Ca și în cazul altor patru locuințe, o mare parte a acestora era spartă nu în urma incendiului și a dărâmării pereților, ci după acest eveniment, în mod intenționat și acoperind întreaga suprafață a nivelului de distrugere. Amintim aici un singur exemplu edificator pentru succesiunea propusă - în zona peretelui de sud, spre colțul de SV, peste ceea ce a rămas în elevație din perete (7 - 12 cm), dar în același timp și peste blocul de la baza sa, dărâmat intenționat (având o grosime de 60 cm și o înălțime de 45 cm nu se putea prăbuși singur), au fost sparte cinci vase care acopereau în situ cele două elemente stratigrafice. Inventarul acestei locuințe, spre deosebire de al celorlalte, conținea și numeroase unelte și elemente de plastică antropomorfă, unice pentru întregul nivel superior de la Bucșani. Nefiind integral cercetată, nu putem da mai multe detalii - probabil și aceasta era construită pe butuci, ca alte trei locuințe, dat fiind aspectul de alveolare al spațiului interior (diferența de nivel dintre mijlocul locuinței și baza interioară a pereților atinge, pe numai 2 m lungime, 45 cm).

Pentru a avea un element de comparație și a putea începe definirea nivelului intermediar al așezării (de asemenea, Gumelnița B1), am inițiat cercetarea zonei menajere dezvoltată imediat sub ceea ce am numit nivel de inundație. Fără îndoială, evenimentele care au prilejuit creșterea nivelului apei și inundarea așezării, au afectat și integritatea stratigrafică a nivelului în discuție. Nu numai că acesta are o tendință de aplatizare, dar unele elemente indică un amestec de materiale arheologice și de rulare a acestora. Chiar dacă nu de amploare (fragmente din aceiași piesă, nu într-un singur caz, au fost descoperite la nu mai mult de 2 m unul de celălalt), fenomenul a putut uniformiza și omogeniza cel puțin partea superioară a nivelului intermediar (care nu a relevat urme de structuri incendiate). În aceste condiții, cercetarea din campania 2000 s-a dorit o eșantionare a ceea ce am considerat că a putut fi o zonă menajeră (în sectorul 7 al S. a ) - rezultatele obținute, în măsura în care sunt totuși preliminare, nu pot decât să demonstreze această presupunere. Ne aflăm într-adevăr în fața unei zone menajere. Cele aproximativ trei mii de litri de sediment tamisat cu site de 2,5 mm și 1 mm, au relevat o bogăție de material arheologic, dar și condiții superioare de conservare față de N. 1 - au fost identificate numeroase resturi de pește, păsări, nevertebrate, resturi carpologice, antracologice, piese din cupru fragmentare, plastică antropomorfă miniaturală, unelte de mici dimensiuni rupte, dar integral întregibile.

Campania anului 2000 a condus și la posibilitatea de conturare a teritoriului comunei Bucșani ca microzonă individualizabilă nu numai geo-morfologic, dar și cultural. Actualmente, pe cca. 15 km de vale, între confluența Neajlovului cu Dâmbovnicul și curba de nivel de 100 m din dreptul comunei Crevedia Mare, au fost identificate șase tell-uri (din păcate unul, care apare pe hărți interbelice și care ne-a fost semnalat de localnici, a fost integral distrus de o serie de cariere de pietriș, nisip și lut).

Campaniile viitoare și mai cu seamă cea din 2001 vor fi în măsură să ne permită cercetarea integrală a nivelului superior al așezării "La Pod", legătura sa cu lunca antică, definirea exactă a nivelului intermediar din aceeași așezare, caracterul locuirilor în tell-urile "La Pădure" și "La Pepinieră" (progresiv atacate de factori naturali și antropici), precizarea modului de evoluție a luncii cel puțin în zona așezării în curs de cercetare.

Raport arheozoologic (nevertebrate, pești, reptile, păsări) preliminar

Valentin Radu (MNIR - CNCP)

În această campanie de săpături arheologice s-a urmărit în primul rând studierea materialului provenit din zona de deșeuri din nivelul intermediar (sectorul 7 al S. a ). S-au putut astfel identifica resturi provenind de la o mare varietate de specii: scoici, melci, pești, batracieni, șopârle, șerpi, țestoase, păsări. Pe lângă faptul că o parte din aceste resturi prezintă urme de ardere sau roadere ce atestă că animalele respective au fost consumate există și unele care după raritatea lor pot proveni accidental în acest nivel. Aceste prime observații ne conduc spre ideea, exprimată de altfel și de arheolog, că acest nivel de locuire a fost afectat de către o inundație.

Raport arheozoologic (mamifere) preliminar

Adrian Bălășescu (MNIR - CNCP)

S-a continuat studiul resturilor faunistice care provin din nivelul arheologic N. 1. Numărul pieselor osoase determinate până în prezent este de peste 1500. Lista faunistică reunește atât specii de mamifere domestice: Bos taurus (bou), Ovis aries (oaie), Capra hircus (capra), Sus domesticus (porc), Canis familiaris (câine), cât și sălbatice: Lepus europaeus (iepure), Castor fiber (castor), Vulpes vulpes (vulpe), Ursus arctos (urs), Mustela putorius (dihor), Martes sp. (jder), Meles meles (bursuc), Lutra lutra (vidra), Felis sylvestris (pisica sălbatică), Equus caballus (cal sălbatic), Sus scrofa attilla (mistreț), Cervus elaphus (cerb), Capreolus capreolus (căprior), Bos primigenius (bour).

În strategia economiei alimentare a comunității gumelnițene de la Bucșani creșterea animalelor (65% din numărul de fragmente) pare să joace un rol important. Pe primul loc sunt situate bovinele, care sunt urmate de porcine și ovicaprine. Vânătoarea își aduce și ea aportul la paleoeconomia comunității, daca avem în vedere procentul ridicat de oase determinate (35%) și specii identificate (14). Erau preferate animalele de talie mare: cerbul, bourul, calul sălbatic și mistrețul.