28. Borșeni, com. Războieni, jud. Neamț

Punct: Bulgărie

Cod sit: 123987.01

Colectiv: Ioan Mitrea, Elena Ciubotaru, Gheorghe Dumitroaia (CMJ Neamț)

Localizare. Situl arheologic se află situat pe terasa de pe malul stâng al pârâului Valea Albă, la SE de satul Borșeni și la cca. 1 km spre S de șoseaua Tupilați - Războieni - Piatra Neamț.

Istoric. Prin săpăturile de salvare din anul 1992 și cercetările sistematice din anii 1994 - 1997 s-au surprins complexe dintr-o suită de așezări din secolele II - IV, V - VII și VIII - IX și s-au dezvelit 16 morminte din necropola din secolul al IV-lea p. Chr., aparținând culturii Sântana de Mureș.

Obiectivele cercetării. În campania anului 2000, cercetările s-au efectuat atât în sectorul A, cât și în sectorul B al sitului, care se află la cca. 250 m spre V de sectorul A, chiar pe malul pârâului Valea Albă. Este foarte posibil ca cele două sectoare să formeze un singur ansamblu arheologic. În sectorul A s-a urmărit surprinderea limitei de E și urmărirea extinderii spre V și N a complexului de așezări aparținând secolelor II - IV, V - VII și VIII - IX. În sectorul B s-a urmărit surprinderea limitelor de est, N și S ale necropolei din secolul al IV-lea și descoperirea altor complexe arheologice.

Rezultatele cercetării. În sectorul A a fost săpată secțiunea nr. VIII, cu dimensiunile de 100 x 1,5 m, situată la 15,5 m spre V de secțiunea V. În această secțiune au fost descoperite două locuințe, respectiv L. 13 și L. 14. Prima locuință, L. 13, aparține nivelului de locuire din secolele VI - VII, iar L. 14 nivelului mai vechi, atribuit secolelor III - IV.

Locuința L. 14 este de tipul bordeielor cu podeaua puțin adâncită față de nivelul de construcție. În plan orizontal are o formă rectangulară. Instalația pentru foc era reprezentată de o vatră simplă din lut, puternic arsă. În zona vetrei ca și în suprafața locuinței s-a găsit mult chirpic. Inventarul este format din ceramică lucrată cu mâna și la roată. S-au găsit fragmente din vase cenușii și cărămizii. Unele vase au fost ornamentate cu striuri vălurite. În suprafața locuinței s-a găsit și o fibulă din fier. Caracteristicile materialului ceramic și prezența fibulei permit încadrarea locuinței L. 14 în secolele III - IV.

Locuința L. 13 descoperită la capătul de S al secțiunii nr. VIII este de tipul bordeielor semiîngropate. Spre colțul de V a avut un cuptor din pietre, iar spre latura de NV o laviță din pământ cruțat. Intrarea era situată pe latura de SE, în fața gurii cuptorului. Inventarul descoperit este format în primul rând din ceramică, lucrată manual. Dintr-o pastă grosieră s-au confecționat vase borcan și tipsii. Unele vase borcan au fost ornamentate cu alveole pe buză, iar unele tipsii au fost decorate cu crestături. Categoria ceramicii lucrate la roată este reprezentată de fragmente din vase borcan, confecționate dintr-o pastă bună cu nisip în compoziție. Din inventar mai fac parte două cuțite din fier, o fusaiolă bitronconică din lut și un colț de mistreț cu urme de prelucrare. Caracteristicile inventarului, în primul rând ale ceramicii lucrate manual, asigură încadrarea acestei locuințe în nivelul așezării din secolele VI - VII. Tot în sectorul A, prin săparea secțiunii nr. IX a fost surprinsă, aproape cu certitudine, limita de E a așezării din secolele V - IX.

În sectorul B, pentru a surprinde limitele necropolei din secolul al IV-lea, cercetată parțial în 1992, s-au trasat mai multe secțiuni. Din malul pârâului Valea Albă s-a mai recuperat parțial inventarul unui mormânt de incinerație, notat M. 17. Din inventarul acestui mormânt s-a recuperat un vas întregibil, reprezentând o cană cenușie, lucrată la roată. A mai fost descoperită o fibulă din fier, de dimensiuni mai mari, slab conservată.

În secțiunea nr. VI s-a descoperit un mormânt de incinerație în urnă, notat M. 18. Până acum s-au descoperit în total 18 morminte, dintre care 16 sunt de incinerație, iar două de inhumație. Necropola, de tip Sântana de Mureș, poate fi încadrată în primele decenii ale secolului al IV-lea p. Chr.

În sectorul B au fost descoperite și materiale ce dovedesc întinderea și în această zonă a așezării carpice din sec. II - III. Au fost surprinse parțial unele complexe de locuire și o groapă menajeră. Pe lângă ceramică, menționăm două fibule carpice, dintre care una bine păstrată. Un fragment de gât de amforă are inscripția KEP. Pe un alt fragment de amforă apare un semn alfabetiform, cu vopsea roșie, "y".

Cercetările din acest an au scos la iveală și locuințe din secolele VI - VII și VIII - IX. În secțiunea nr. IV au fost dezvelite integral două locuințe de tipul bordeielor semiîngropate, notate L. 1B și L. 2B, iar în secțiunea nr. V a fost surprins parțial un bordei semiîngropat, notat L. 3B. În bordeiul L. 1B instalația pentru foc era reprezentată de un cuptor din pietre, de mari dimensiuni. În L. 2B s-a găsit o vatră din pământ cu bolovani. În cele trei locuințe s-au găsit vase întregi și fragmentare confecționate manual, dintr-o pastă grosieră. Unele borcane sunt zvelte, au gura largă și buza ornamentate cu alveole și crestături. S-au găsit și fragmente de tipsii. În L. 2B s-a găsit o unealtă din os, de tipul celor descoperite în așezările din secolele VI - VII de la E de Prut, respectiv la Scoc, Brănești și Bakota în Basarabia.

Inventarul descoperit în L. 1B, L. 2B și L. 3B, în primul rând caracteristicile ceramicii, cu analogii în alte așezări cercetate sistematic în aceeași microregiune, asigură atribuirea celor trei locuințe nivelului așezării de la Borșeni din secolele VI - VII.

În secțiunea nr. VI au fost descoperite resturile unei locuințe, distrusă în mare parte prin surparea malului pârâului Valea Albă. Această locuință, notată L. 4B este tot de tipul bordeielor semiîngropate. În pământul de umplutură din suprafața păstrată a locuinței s-au găsit fragmente ceramice din vase borcan, cu alveole pe buză și fragmente de tipsii, dar și fragmente din borcane realizate la roată, ornamentate cu benzi de striuri vălurite și drepte. Aceste fragmente permit încadrarea locuinței L. 4B în faza târzie a așezării, respectiv în secolele VII - VIII / IX.

Recapitulând, în sectorul B s-au descoperit locuințe din secolele II - III, VI - VII și VII - VIII / IX, precum și alte două morminte din necropola din secolul al IV-lea p. Chr. Descoperirile din sectorul B dovedesc întinderea așezărilor din secolele II - III, VI - VII și VIII - IX descoperite în sectorul A până în această limită de V a sitului arheologic.

Foarte probabil cele două sectoare fac parte dintr-un sit arheologic unitar, care va fi confirmat sau infirmat de cercetările viitoare.

Obiectivul cercetărilor viitoare. Se impune salvarea și cercetarea tuturor mormintelor din necropola Sântana de Mureș, care este afectată de viiturile pârâului Valea Albă, cât și cercetarea așezărilor din secolele II - IV, VI - VII și VIII - IX, care dovedesc continuitatea de locuire pe parcursul întregului mileniu al etnogenezei românilor.

O propunere de valorificare a descoperirilor este publicarea monografică a rezultatelor cercetării.

Bibliografie

1. Ioan Mitrea, Gheorghe Dumitroaia, Elena Ciubotaru, Cercetările arheologice de la Borșeni - Neamț, Memoria Antiquitatis, XXI, 1997, p. 131 - 193.

Ilustrația