27. Bordușani, com. Bordușani, jud. Ialomița

Punct: Popină

Cod sit: 92998.01

Colectiv: Silvia Marinescu-Bîlcu (IAB); Dragomir Popovici (MNIR); Florin Vlad (MJ Ialomița); Adrian Bălășescu, Constantin Haită, Valentin Radu (MNIR - CNCP)

În campania anului 2000 au fost continuate cercetările arheologice cu caracter pluridisciplinar în tell-ul de la Bordușani.

Colectivul de cercetare și-a propus în principal definitivarea studierii așa-numitului "nivel de abandon" observat pe întreaga suprafață cercetată ce caracterizează ultimele secvențe de locuire gumelnițene. Aceasta a avut în vedere definirea caracteristicilor sale prin prisma observațiilor conform cărora tipul de locuire prezintă unele modificări a căror cauzalitate rămâne încă neclară în suprafața b în care s-au concentrat cercetările în această campanie.

Observațiile stratigrafice au permis observarea existenței aici a mai multor secvențe ocupaționale ce prezintă caracteristici asemănătoare. Au fost cercetate astfel resturile locuințelor nr. 32, 33, 36, 37 și 38, precum și unele perturbări antropice ulterioare acestora, câteva datând din epoca Latène.

De asemenea a fost continuat programul de arheologie experimentală, reușindu-se construirea unui cuptor ce a și fost testat în condiții de utilizare reală.

A continuat și programul de formare profesională a studenților ce doresc să se formeze în domeniul arheologiei preistorice.

Raport arheozoologic (nevertebrate, pești, reptile)

Valentin Radu (MNIR - CNCP)

Materialul arheozoologic din această campanie de săpături arheologice provine din suprafața β. Recoltarea s-a realizat direct, odată cu celelalte materiale arheologice. Din această cauză dimensiunile oaselor sunt mari, fiind reprezentați astfel numai indivizii de talii mari.

Mollusca. S-au identificat 259 indivizi ce au aparținut bivalvelor Unio tumidus, Unio pictorum, Unio crassus, Anodonta cygnaea, Dreissena polymorpha, și melcilor Caepea vindobonensis, Helix pomatia, Viviparus acerosus.

Pisces. Numărul total de resturi osoase identificate se ridică la 887 din care s-au determinat 564 (63,58%). Acestea aparțin taxonilor de mari dimensiuni ca morunul (Huso huso), păstruga (Acipenser stellatus), știuca (Esox lucius), plătica (Abramis brama), crapul (Cyprinus carpio), somnul (Silurus glanis) și șalăul (Stizostedion lucioperca).

Chelonia. Doar 22 resturi de carapace și plastron de broască țestoasă de apă dulce (Emys orbicularis) au fost identificate pentru această grupă de animale.

.

.

Studiul arheozoologic al materialului faunistic de mamifere

Dragoș Moise (MNIR - CNCP)

Resturile osteologice de mamifere descoperite în cursul campaniei 2000 provenite din suprafețele b și g , nivelurile Gumelnița A2, sunt în număr de 2125. Din acestea, 1192 au putut fi determinate specific sau generic.

Au fost identificate cele 5 specii domestice caracteristice epocii: vită (Bos taurus) - NR = 212, oaie (Ovis aries) - NR = 25, capra (Capra hircus) - NR = 10, porc (Sus domesticus) - NR = 273, câine (Canis familiaris) - NR = 141, precum și 14 specii sălbatice: cal (Equus cf. caballus) - NR = 5, bour (Bos primigenius) - NR = 4, cerb (Cervus elaphus) - NR = 62, căprior (Capreolus capreolus) - NR = 32, mistreț (Sus scrofa attila) - NR = 114, lup (Canis lupus) - NR = 9, vulpe (Vulpes vulpes) - NR = 17, râs (Lynx lynx) - NR = 2, pisica sălbatică (Felis silvestris) - NR = 10, bursuc (Meles meles) - NR = 5, vidra (Lutra lutra) - NR = 6, castor (Castor fiber) - NR = 9, iepure (Lepus europaeus) - NR = 6

Privitor la raportul mamifere domestice / mamifere sălbatice în funcție de numărul de resturi, se observă că acesta înclină în favoarea primelor (26,21% NR domestice, 73,79% NR sălbatice).

În cadrul animalelor domestice se constată predominanța suinelor (22,9% NR), urmate de bovine (17,79% NR) și de ovicaprine (14,09% NR per ansamblu). Câinele prezintă și el un procent însemnat (11,83% NR); s-a pus în evidența consumul alimentar al acestuia.

În cadrul animalelor sălbatice procentul cel mai însemnat îl deține mistrețul (9,56% NR), urmat de cerb (5,20% NR) și căprior (2,68% NR).

 

Studiu sedimentologic

Constantin Haită (MNIR - CNCP)

În campania de cercetări arheologice din anul 2000, studiul sedimentologic pe tell-ul neo-eneolitic Bordușani - Popină a avut ca obiectiv înregistrarea succesiunilor sedimentare corespunzătoare unor locuințe neincendiate aparținând ultimului nivel stratigrafic Gumelnița A2 și prelevarea de eșantioane micromorfologice.

Datorită faptului ca timpul nu a permis cercetarea integrală a locuințelor în această campanie, eșantionarea micromorfologică a fost limitată la două situații particulare, urmând ca succesiunile de construcție - amenajare - utilizare din interiorul acestor locuințe să fie eșantionate în campania următoare.

Au fost prelevate două eșantioane micromorfologice în cadrul unei succesiuni de podele, lutuieli și niveluri ocupaționale organice aparținând unei locuințe neincendiate ce a putut fi observată în profilul unei gropi Latène. Un alt eșantion micromorfologic a fost prelevat într-o acumulare naturală cu laminație paralelă, depusă pe fundul unei alte gropi Latène, în perioada dintre ultimele două campanii arheologice, pentru completarea colecției de referință.