16. Bănești, com. Bănești, jud. Prahova

Punct: Dealul Domnii

Cod sit:132324.01

Colectiv: Marinela Peneș, Bogdan Ciupercă, Claudia Dumitrescu (MJIA Prahova)

Amplasat în zona dealurilor subcarpatice, la SE de Câmpina și 4 km NE de com. Bănești, între văile Boului și Miroslav, Dealul Domnii este un promontoriu (cca. 500 m) cu platou înalt, împădurit, cu pante greu accesibile, ascuns între culmi mai înalte (pl. I/ 1, 4, 5). Terenul argilos a favorizat în timpul ploilor torențiale din 1997 masive alunecări ale versantului de NV și apariția întâmplătoare a unui bogat material arheologic (pl. I / 2, 3).

Săpăturile arheologice derulate în anii 1997 și 2000 s-au practicat pe platoul înalt, în pădurea de stejari și în rupturile naturale, taluzate și cărora li s-au adosat mai multe casete. S-au desfășurat lucrări în treisprezece casete însumând o suprafață de 100 m2, cu adâncimi cuprinse între -0,5 / -1,8 m (pl. II / 1). S-au reperat și recuperat treisprezece complexe din care șapte gropi și șase amenajări de suprafață.

Gropile (Gr. 1, 4 - 9) dispuse comasat în centrul zonei cercetate sunt rotund-ovale în plan, cu diametre de 1 - 1,1 m, clopot în secțiune, două amenajate în pământul viu, purificate prin ardere intensă pe fundul alveolat, patru amenajate pe stratul natural de pietre calcaroase, puternic arse. Gropile au fost surprinse la -0,30 / -0,45 m de la nivelul actual de calcare și se adâncesc cu 1 - 1,5 m.

În cazul gropilor amenajate în pământul viu (Gr. 5, 6) fundul gropilor prezintă arsură puternică, groasă de 6 - 8 cm, pe circumferință, mai subțire spre centrul plin cu cenușă. Centrul este marcat cu obiecte deosebite: un silex microlit și oase de animal (Gr. 5; pl. II / 2) sau o ceașcă cu două torți și brâu alveolar (Gr. 6, pl. II / 3). Groapa cu silex nu conține material ceramic, în timp ce pe circumferința fundului gropii cu ceașcă sunt dispuse pe orizontală vase mari, arse secundar, lucrate cu mâna sau cu roata, în parte întregibile (pl. II / 4). Nivelul superior de umplere al acestei gropi este marcat de o fructieră (pl. II / 5).

Gropile amenajate pe stratul natural de pietre (Gr. 7, 8, 9) au pe fund, peste pietrele arse urme de cenușă și cărbune, iar pe circumferință vase borcan, oale, străchini, lucrate cu mâna, decorate cu brâu alveolar sau fără decor, arse secundar, dispuse orizontal, sparte din vechime sau prin tasare, rare vase lucrate cu roata, fructiere și castroane, oase de animal arse și nearse (pl. III / 1, 2 ).

În cazul gropii 7 centrul fundului este marcat de o protomă de capac în formă de vultur (pl. III / 3, 4), în timp ce groapa 9 are în centru un corn de animal (pl. III / 5 ).

Groapa 4 reprezintă o mixtură de proceduri de realizare: este amenajată pe strat de pietre cu lutuială groasă puternic arsă și scorifiată, are în centru dispuse fragmente dintr-o oală lucrată cu mâna, puternic arsă secundar, iar nivelul superior de umplere este marcat prin fragmente din același vas.

În urma taluzării unei alunecări de teren s-a recuperat un segment de cerc din groapa 1, al cărui fund la -1,8 m, marcat de cărbune și chirpici conținea scheletul unui animal mic, probabil câine.

Cele șapte amenajări de suprafață (complexele 2, 3, 10 - 13) au fost surprinse între -0,3 / -0,7 m, față de nivelul actual de călcare și sunt amplasate în pantă, semicircular, la E de gropi. Aceste complexe sunt comasări masive de material ceramic fragmentar, ars secundar, greu întregibil. Preponderent lucrat cu mâna în cazul amenajărilor 3, 13 aflate la NE de gropi, materialul ceramic foarte friabil și puternic ars a fost recuperat din două zone de arsură masivă, pământ vitrifiat și cenușă, a cărei suprafață de cca. 8 m2 nu a putut fi bine delimitată din cauza stejarilor (pl. IV / 1, 2, 3). Zona amenajărilor 2, 10 - 12, amplasate la SE de gropi, realizate în pantă, cu suprafețe de cca. 3 - 4 m2, marcate de pietre sau realizate pe pat de pietre mari de râu, de altă structură decât cea a stratului natural, relevă o funcționalitate dezordonată și temporară. Peste pietrele arse, fragmente mari de chirpici, mult cărbune și cenușă, oase mari, ceramică neîntregibilă, arsă secundar, dispusă în diferite poziții, provenită mai ales de la amfore, atestă posibilitatea existenței unor vetre deschise (pl. IV / 4, 5, 6).

Caracteristicile gropilor purificate, realizate îngrijit, după reguli adaptate cadrului natural, amenajările adiacente, tipologia materialului ceramic colectat conduc la posibilitatea, în acest stadiu al cercetării, a existenței pe Dealul Domnii a unui complex ritual de cult pentru depuneri de ofrande de animale, practică bine cunoscută în lumea geto-dacică, în sec. II - I a. Chr. și documentată la Orlea (jud. Olt), Ostrovul Corbului (jud. Mehedinți), Conțești (jud. Argeș).

 

Abstract

The site from Dealul Domnii was discovered after an earth sliding in 1997 and it was researched by an archaeological rescue campaign in 1997 and another systematic one in 2000. The site has a single level of habitation, which proved to be an important workshop arrangement, apart from the arrangement, for a ritual deposit of animal sacrifices. The archaeological complexes researched so far are: seven pits that were ritually purified with rich ceramic material previously burnt, six ritual arrangements, probably in open air and a funeral pile. The research will be continued in the future campaigns, in order to clarify the Dacian ritual behavior in the 2nd - 1st centuries B.C., found on Dealul Domnii.