11. Ampoița, com. Meteș, jud. Alba

Punct: La Pietre

Cod sit: 5595.01

Colectiv: Horia Ciugudean, Adrian Gligor (MNUAI)

Situl Ampoița - "La Pietre" este situat pe partea stângă a râului Ampoița, chiar la intrarea în această localitate, loc numit de localnici și "Gura Ampoiței". Locuirea umană s-a desfășurat în jurul celor trei stânci calcaroase (cea mai înaltă are aprox. 60 m), declarate monument al naturii. Primele mențiuni referitoare la acest sit au fost făcute de către I. Berciu, ce sublinia existența în acest punct a unor așezări Coțofeni și Wietenberg.

În campania trecută (a anului 1999) din punctul Ampoița - "Peret", am efectuat mai multe periegheze în zona pietrelor, rezultând o cantitate impresionantă de ceramică, din diferite epoci (vezi H. Ciugudean, A. Gligor, D. Anghel, M. Voinaghi, Cercetări arheologice în așezarea de la Ampoița - Pietrele Gomnușei (jud. Alba), în Corviniana, V, p. 39 - 69).

Având în vedere rezultatele din cercetările anterioare și din periegheze, am decis efectuarea unui sondaj de control și informare stratigrafică în spatele primei pietre, pe latura ei nordică, pe un mic platou de la baza acesteia, nederanjat de lucrări agricole. Sondajul arheologic notat S.1 / 2000 (10 x 2 m), a fost poziționat perpendicular pe peretele stâncii, lăsând între capătul secțiunii și peretele acesteia un martor cu o grosime de 0,3 m. Imediat după decopertare, la doar -0,15 m adâncime am surprins numeroase fragmente ceramice, în poziție primară, aparținând mai multor culturi.

Distribuția pe orizontală și verticală a materialelor a fost următoarea: în carourile 4 parțial și 5 integral (carourile din apropierea stâncii) au fost descoperite imediat după decopertare fragmente ceramice aparținând epocii dacice, pentru ca apoi, până la adâncimea de un metru să surprindem o locuire destul de consistentă aparținând culturii Wietenberg. Urmau apoi, în adâncime, în carourile mai sus menționate două nivele distincte de locuire ce aparțin culturii Coțofeni, urmate de un alt strat de cultură aparținând orizontului ceramicii cu torți pastilate Herculane II, III - Cheile Turzii și culturii Petrești, marcat de o locuință de suprafață cu vatră interioară. Acest strat de cultură se adâncea pană la -1,8 m, unde am fost nevoiți să ne oprim, fără a atinge sterilul arheologic, datorită epuizării resurselor financiare alocate acestei campanii.

În carourile 3 și parțial 4 au apărut doi bolovani masivi, de mari dimensiuni, din care unul intra în profilul estic fracționând pe orizontală nivelurile de locuire, situația fiind puțin schimbată față de carourile 4 și 5. Astfel, imediat sub nivelul vegetal, la -0,15 m apar fragmente ceramice Coțofeni nederanjate, ce corespund unei locuințe de tip semiadâncit ce se întinde pe profilul estic între metrii 3,50 și 7 și corespunde nivelului superior de locuire Coțofeni surprins în caroul 5. Locuința se adâncește până la - 0,4 m, unde suprapune parțial o locuință de suprafață, ce aparține culturii Petrești. Acest ultim strat se adâncește până la -1,3 m, unde este atins sterilul arheologic format din grohotiș și gresii șistoase.

Acestea fiind depunerile arheologice surprinse în sondaj, constatăm că locuirea umană s-a concentrat cu precădere în apropierea peretelui stâncii, probabil folosindu-se de aceasta, pentru ca înspre exterior, locuirea să devină mai puțin intensă (o locuință semiadâncită Coțofeni suprapune o alta de suprafață Petrești), rarefiindu-se pe măsură ce ne îndepărtăm.

Pentru campania viitoare, ne propunem dezvelirea în totalitate a locuințelor secționate și atingerea sterilului arheologic pe întreaga suprafață cercetată.