7. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]

Punct: Castrul roman de la Apulum (Porta Principalis Dextra)

Cod sit: 1026.01

Colectiv: Vasile Moga, Matei Drâmbărean (MNUAI)

Cea de-a șaptea campanie de cercetări arheologice întreprinse în castrul Legiunii XIII Gemina, mai 2000, în sectorul ocupat de Porta principalis dextra, plasată pe zidul sudic de incintă al fortificației antice (devenită primă cetate medievală a orașului Alba Iulia în intervalul sec. XII - XVII), a avut ca obiectiv, pe de o parte pregătirea sitului în vederea demarării lucrărilor de consolidare și conservare a acestei descoperiri arheologice de excepție, iar pe de altă parte lucrări de verificare stratigrafică. În aceste condiții, după prealabila curățire a interiorului porții, a fost extinsă suprafața ocupată de vestigiile antice. Pentru o mai bună consolidare a peretelui de N s-a procedat la terasarea profilelor. Investigația arheologică a pătruns în nivelul feudal, respectiv cel al monetăriei principilor Transilvaniei, din care au fost scoase la lumină (vezi campaniile arheologice precedente, n. n.) fragmente ceramice grafitate și glazurate, fragmente de cahle cu decor vegetal și, nu în ultimul rând, vase întregibile, bitronconice, cu pereții groși, utilizate în activitatea marelui atelier monetar princiar.

În poziție secundară, în cadrul inventarului arheologic, au apărut materiale tegulare romane (fără ștampilă), elemente de paviment și doua fragmente provenind de la inscripții funerare romane; materiale ce se adaugă altor epigrafe antice (și monumente sculpturale sepulcrale) cu care, în Evul Mediu timpuriu, s-a închis fosta poartă antică.

Prelungirea spre E a suprafeței (dincolo de latura de E a celui de-al doilea turn de flancare a porții) a avut darul de a pune în evidență un fragment dintr-un zid de cărămidă legat, probabil, de faza de activitate a monetăriei din sec. XVIII - XIX. Acesta ar putea fi utilizat, ca și zidul din piatră de râu, surprins în continuarea laturii vestice a turnului de flancare, pentru consolidarea și punerea în valoare a porții castrului.

Menționăm faptul că nu am putut executa cel puțin un sondaj de verificare stratigrafică dincolo de latura de S a porții și a turnurilor de flancare, deoarece terenul în cauză aparține unității militare amplasate în acest spațiu al actualei cetăți.

Cercetările viitoare se vor orienta spre degajarea în totalitate a sectorului arheologic vizat și urmărirea elementelor defensive ale castrului roman situate în fața porții principalis dextra.