1. Acâș, com. Acâș, jud. Satu Mare

Punct: Biserica reformată

Cod sit: 136722.01

Colectiv: Szőcs Péter Levente (MJ Satu Mare)

Situată în centrul satului Acâș, biserica reformată este o construcție de la sfârșitul secolului XII - începutul secolului XIII. Este foarte probabil că inițial clădirea servea ca biserică a unei mănăstiri, întemeiată de familia Ákos.

Cercetările arheologice au fost începute în anul 1998, fiind reluate în 1999 și 2000. Biserica a fost inclusă în planul național de restaurare și conservare, săpăturile servind la întocmirea documentației necesare.

Campania din anul 2000 s-a desfășurat în lunile iulie și august și a fost finanțată din bugetul Muzeului Județean Satu Mare.

A fost continuată cercetarea capelei colaterale nordice, descoperită în anul 1999, prin deschiderea secțiunilor IV A, IV B, VII, VIII. Pentru determinarea extinderii necropolei din jurul bisericii a fost deschisă secțiunea XI A în sudul bisericii și a fost extinsă secțiunea VII spre N.

.În privința capelei, a fost stabilit traseul zidului vestic, colțul de NV, și a fost verificată conexiunea zidului estic (umărul capelei) și a zidului vestic cu biserica actuală. S-au confirmat observațiile din campania precedentă, că în faza inițială capela și biserica au fost construite împreună. Din nefericire, refacerile ulterioare, mai ales restaurarea din 1896 - 1902, condusă de arh. Schulek Frigyes, au distrus nivelele de călcare mai vechi. Stratigrafia este bulversată în jurul bisericii, într-o adâncime medie de - 0,3 / - 0,4 m, adâncime în care deja numai fundațiile sunt observabile, din cauza lucrărilor de canalizare făcute de Schulek. Acest fapt face imposibilă stabilirea exactă a duratei de funcționare a capelei colaterale. A fost descoperit însă, în interiorul capelei, un mormânt de copil (cu vârsta sub un an), zidit din cărămidă (M. 15), aparținând primului orizont de inhumare. Acest fapt poate să denote folosirea capelei și ca loc de inhumare încă din faza inițială de existență a construcției. Inventarele celorlalte morminte aparținătoare acestui orizont cuprind: un denar de Friesach, perioada Eriacensis (1170 - cca. 1200) - CNA Ca9 - în umplutura mormântului M. 18; o pereche de cercei de formă circulară cu capăt îndoit (M. 17). Mormintele din orizontul mai recent de inhumare (sec. XVIII - XIX) au avut ca inventare ace de păr, cuie de sicriu. Descoperirile au fost restaurate și depozitate în Muzeul Județean Satu Mare.

Ca limită a sitului medieval putem accepta șanțul care a fost identificat în S. VII și în S. XI A, amenajare care se pare că înconjoară biserica. Adâncimea medie de la nivelul de călcare actual este -2,9 m, iar față de nivelul de călcare medieval este, probabil, în jur de -2,70 / -2,50 m. Umplutura șanțului conține cărămizi cu dimensiuni similare celor din prima fază a bisericii și în afara lui nu a fost identificat nici un mormânt din orizontul mai vechi de inhumare. În schimb, marginile sunt distruse de înmormântările recente.

Cercetările viitoare trebuie extinse în zona sudică și vestică a bisericii, precum și în zona necercetată a capelei. Este necesară identificarea construcțiilor anexe, care vor fi existat în jurul bisericii, precum și relația lor cronologică cu cele identificate până acum.

Abstract

.The archaeological excavations have started in 1998 at the Calvinist church from Acâș. The church, built in Romanic style at the end of the 12th century - beginning of 13th century, seems to be a part of a kindred monastery, founded by the Ákos family. The researches have identified în the northern side a ruined chapel, built simultaneously with the church. There was also found the trace of a medieval ditch surrounding the whole complex and a necropolis with two burial horizons: one of it dating from the 12th - 15th centuries and the other one from 18th - 19th centuries. Further researches are necessary în order to verify the southern and the western zone of the church and to identify other possible ruins related to the monastery.

.